De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
02 mar 2025, 11:00
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Cercetarea boi Alzheimer s-a concentrat tot mai mult pe stadiul preclinic al bolii, când există dovezi biologice ale bolii, dar simptomele sunt minime sau deloc și când intervențiile pot preveni declinul cognitiv. Dar cercetătorii de la Spitalul General din Massachusetts (MGH) au propus o nouă abordare, care a fost publicată în JAMA Network Open.
Ei consderă că simptomele depresiei la persoanele în vârstă sănătoase cognitiv, împreună cu amiloidul - un marker biologic al bolii Alzheimer -, ar putea declanșa modificări în memorie și gândire, în timp. „Cercetările noastre au descoperit că chiar și nivelurile modeste de depunere de amiloid cerebral pot avea impact asupra relației dintre simptomele depresiei și abilitățile cognitive”, spune Jennifer Gatchel, autor principal al studiului.
„Acest lucru crește posibilitatea ca simptomele depresiei să poată fi ținte în studiile clinice menite să întârzie progresia bolii Alzheimer. Sunt necesare cercetări suplimentare în acest domeniu”, a spus ea.
Legătură semnificativă între depresie și declin cognitiv
Cercetările anterioare au arătat o asociere între depresie și deficitele cognitive la persoanele în vârstă. Cu toate acestea, studiul MGH este printre primele care au dezvăluit că această asociere este influențată de prezența amiloidului cortical la adulții vârstnici sănătoși, chiar și atunci când simptomele depresiei sunt ușoare până la moderate.
Datele au fost colectate de cercetători pe o perioadă de șapte ani de la 276 de adulți mai în vârstă care locuiesc în comunitate. Ceea ce au descoperit a fost o legătură semnificativă între agravarea simptomelor depresiei și scăderea cogniției pe parcursul a doi până la șapte ani, care a fost influențată de patologia bolii Alzheimer, prin măsurarea amiloidului prin imagistica PET.
„Rezultatele noastre oferă dovezi că la adulții sănătoși în vârstă, simptomele depresiei împreună cu amiloidul creierului pot fi asociate cu schimbări precoce în memorie și în gândire”, explică Gatchel. „Simptomele depresiei în sine pot fi printre primele schimbări în stadiile preclinice ale sindroamelor de demență. La fel de important, aceste etape reprezintă o fereastră clinică de oportunitate pentru monitorizarea atentă a persoanelor cu risc și pentru introducerea potențială a intervențiilor pentru prevenirea sau încetinirea declinului cognitiv.”
Cercetătorii MGH au aflat, de asemenea, că nu toți adulții mai în vârstă cu simptome de depresie și amiloid cortical vor experimenta declinul cognitiv. Alți factori de risc investigați de autori care ar putea modifica relația dintre depresie și cogniție includ metabolismul creierului și volumul hipocampului, partea creierului asociată cu învățarea și formarea de noi amintiri. Autorii remarcă, de asemenea, că alte mecanisme, inclusiv neurodegenerarea mediată de tau, hipertensiunea arterială, hipercortisolemia și inflamația, pot fi implicate și trebuie să fie cercetate.
Sursa: AICI.