Test de sânge care descoperă Alzheimer cu acuratețe de 94% înainte de apariția simptomelor
Un test de sânge care să detecteze modificările cerebrale ale bolii Alzheimer înainte de apariția primelor simptome e foarte aproape de realitate. Cercetătorii de la Școala de Medicină a...
Cu noul test de sânge pe care l-au creat, cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității Washington spun că pot măsura nivelurile de proteină beta-amiloid caracteristică Alzheimer în sânge și folosesc astfel de niveluri pentru a prezice dacă proteina s-a acumulat în creier. Descoperirile reprezintă un pas extraordinar de important către un test care va diagnostica oamenii care sunt pe cale să dezvolte boala devastatoare înainte de apariția simptomelor.
Alzheimer, diagnosticat cu 20 de ani înainte
Cu circa două decenii înainte ca oamenii să dezvolte pierderea caracteristică a memoriei și confuzia caracteristice bolii Alzheimer, grupurile dăunătoare de proteine încep să se acumuleze în creierul lor. Acest nou test de sânge detectează astfel de modificări precoce ale creierului și e foarte aproape de utilizarea clinică.
Cercetătorii de la Washington School School of Medicine din St Louis raportează că pot măsura nivelurile proteinei Alzheimer beta amiloid din sânge când aceasta abia începe să se depună în creier. Atunci când nivelurile de amiloid din sânge sunt combinate cu alți doi factori majori de risc ai Alzheimer - vârsta și prezența variației genetice APOE4 - persoanele cu modificări timpurii ale creierului și care vor face Alzheimerul pot fi identificate cu o precizie de 94%, potrivit rezultatelor studiul publicat ieri în jurnalul de specialitate Neurology.
Surprinzător, testul poate fi chiar mai sensibil decât standardul - o PET scan al creierului - detectând începutul depunerii de amiloid în creier.
Un astfel de test poate deveni disponibil la cabinetele medicilor în câțiva ani, dar beneficiile acestuia vor fi mult mai mari odată ce vor exista tratamente pentru a opri procesul bolii și demența.
Studiile clinice ale unor medicamente preventive au fost împiedicate de dificultatea identificării participanților care au modificări ale creierului Alzheimer, dar nu au deocamdată probleme cognitive. Testul de sânge ar putea oferi o modalitate de screening eficient pentru persoanele cu semne precoce ale bolii, astfel încât să poată participa la studii clinice care evaluează dacă medicamentele pot preveni demența Alzheimer.
Test cu acuratețe mai mare decât PET-CTul
„În momentul de față, analizăm oamenii pentru studiile clinice cu PET-uri ale creierului, care consumă timp și sunt costisitoare, iar înscrierea participanților durează ani", a declarat autorul senior al studiului, dr Randall J. Bateman, profesor de Neurologie. „Dar cu un test de sânge, am putea analiza mii de oameni în fiecare lună. Aceasta înseamnă că putem înscrie mai eficient participanții în studiile clinice, ceea ce ne va ajuta să găsim tratamente mai repede și ar putea avea un impact enorm asupra costurilor bolii, precum și a suferinței oamenilor care apare odată cu ea".
Testul, a cărui versiune anterioară (care nu avea o așa mare acuratețe) a fost anunțat prima dată în urmă cu doi ani, folosește o tehnică numită spectrometrie de masă pentru a măsura cu precizie cantitățile a două forme de beta amiloid în sânge: beta amiloid 42 și beta amiloid 40. Raportul celor două forme scade pe măsură ce cantitatea de depuneri beta amiloid în creier crește.
Studiul actual a implicat 158 adulți cu vârsta de peste 50 de ani. Cu excepția a 10 participanți, subiecții au fost cognitiv normali și fiecare a furnizat cel puțin o probă de sânge și a fost supus unui examen cerebral PET-CT. Cercetătorii au clasificat, apoi, fiecare probă de sânge și scanare PET ca amiloid pozitiv sau negativ, și au constatat că testul de sânge a avut rezultate similare cu scanul PET la fiecare participant într-o proporție de 88% din cazuri, ceea ce este promițător, dar nu suficient de precis pentru un test de diagnostic clinic.
94% curatețea noului test
În efortul de a îmbunătăți precizia testului, cercetătorii au încorporat mai mulți factori majori de risc pentru Alzheimer. Vârsta este cel mai mare factor de risc cunoscut; după 65 de ani, riscul de a dezvolta boala se dublează la fiecare cinci ani. O variantă genetică numită APOE4 crește, de asemenea, riscul de a dezvolta Alzheimer de trei până la cinci ori. Și genul joacă și el un rol: doi din trei pacienți cu Alzheimer sunt femei.
Când cercetătorii au inclus acești factori de risc în analiză, ei au descoperit că vârsta și existența APOE4 au ridicat precizia testului de sânge la 94%. Sexul nu a afectat semnificativ analiza.
În plus, rezultatele testelor de sânge ale unor persoane au fost considerate inițial false, deoarece testul de sânge a fost pozitiv pentru beta-amiloid, dar scanarea creierului era negativă. Dar unele persoane cu rezultate negative inițial, au ieșit pozitiv pe scanările PET cerebrale ulterioare, efectuate, în medie, patru ani mai târziu. Constatarea sugerează că, departe de a fi greșit, testele de sânge inițiale au semnalizat semne precoce ale bolii ratate de scanările standard actuale.
Și cercetătorii de la Universitatea Lund au dezvoltat o metodă de creare a unui nou marker de sânge capabil să detecteze dacă o persoană are sau nu boala Alzheimer. Studiul lor, AICI.
-
Alimentele care afectează creierul și cresc tensiunea arterială25.10.2025, 18:23
-
-
De ce mă doare capul în fiecare dimineață?25.10.2025, 12:41
-
-
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
