Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Un studiu amplu realizat în Statele Unite și publicat în BMJ Open sugerează că infecția simptomatică cu virusul responsabil pentru apariția herpesului labial - herpes simplex 1 (HSV-1) - ar putea juca un rol important în dezvoltarea bolii Alzheimer. Cercetarea relevă, de asemenea, că tratamentul antiviral pare să fie asociat cu un risc mai scăzut de demență, ceea ce indică faptul că terapia antiherpetică poate avea un efect protector.
În prezent, aproximativ 35,6 milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu demență, iar anual se diagnostichează 7,7 milioane de cazuri noi, potrivit autorilor studiului. Boala Alzheimer reprezintă între 60% și 80% din totalul formelor de demență, iar costurile globale pentru tratamentul acesteia au ajuns la 305 miliarde de dolari în 2020.
Diverse agenți infecțioși au fost implicați în apariția bolii Alzheimer, dar HSV-1 este cel mai studiat. În 2016, peste două treimi dintre persoanele sub 50 de ani de pe glob erau infectate cu acest virus.
Cercetătorii au folosit date administrative din SUA (IQVIA PharMetrics Plus), acoperind perioada 2006–2021. Au fost comparați 344.628 de pacienți diagnosticați cu boala Alzheimer cu persoane fără afecțiuni neurologice, potrivite după vârstă, sex, regiune geografică, anul intrării în baza de date și numărul de vizite medicale.
Din grupul de pacienți cu Alzheimer, 65% erau femei, cu o vârstă medie de 73 de ani și cu mai multe comorbidități. Doar 0,44% dintre aceștia fuseseră diagnosticați cu HSV-1, comparativ cu 0,25% în grupul de control.
"Probabilitatea unui diagnostic de HSV-1 a fost cu 80% mai mare la persoanele cu boala Alzheimer, după ajustarea pentru factorii care ar fi putut influența rezultatele", explică autorii.
Dintre cei 2.330 de pacienți cu infecție HSV-1, 931 (40%) au primit tratament antiherpetic după diagnostic. Aceștia au avut un risc cu 17% mai mic de a dezvolta boala Alzheimer comparativ cu cei care nu au urmat astfel de terapii.
Cercetătorii au investigat și efectele altor virusuri herpetice, precum HSV-2, virusul varicelo-zosterian și citomegalovirusul. Atât infecțiile cu HSV-2, cât și cu virusul varicelo-zosterian au fost asociate cu un risc crescut de Alzheimer.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer - FOTO: Freepik@apichsn
"Modul în care HSV-1 și alte virusuri neurotrope sporesc riscul de demență nu este încă pe deplin clar. Totuși, studiile arată că modificările inflamatorii din creier cauzate de infecția cu HSV sunt esențiale în dezvoltarea bolii Alzheimer", spun cercetătorii.
S-a raportat că peptidele Aβ se depozitează ca răspuns la infecția cu HSV, având rolul de a proteja celulele gazdă prin blocarea fuziunii virale cu membrana celulară.
"Acest lucru indică HSV ca un factor de risc potențial pentru boala Alzheimer. În plus, peptidele Aβ au proprietăți antimicrobiene împotriva diverselor agenți patogeni, inclusiv HSV-1", menționează autorii.
De asemenea, ADN-ul HSV-1 este detectat în plăcile specifice bolii Alzheimer, iar persoanele purtătoare ale alelei ApoE ε4 - cel mai comun factor genetic de risc - sunt mai susceptibile la infecțiile cu HSV.
Fiind un studiu observațional, nu se pot trage concluzii definitive privind relația cauzală între HSV-1 și boala Alzheimer. Autorii recunosc că infecțiile HSV-1 anterioare includerii pacienților în baza de date nu sunt cunoscute, iar multe persoane pot fi infectate fără simptome sau pot să nu solicite tratament.
Cu toate acestea, rezultatele sunt în concordanță cu alte cercetări și "indică un rol posibil al terapiei antiherpetice în reducerea riscului de demență".
"Aceste descoperiri accentuează și mai mult importanța prevenirii infecțiilor cu virusuri herpetice ca prioritate de sănătate publică", mai subliniază autorii studiului.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
