Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer

Un studiu amplu realizat în Statele Unite și publicat în BMJ Open sugerează că infecția simptomatică cu virusul responsabil pentru apariția herpesului labial - herpes simplex 1 (HSV-1) - ar putea juca un rol important în dezvoltarea bolii Alzheimer. Cercetarea relevă, de asemenea, că tratamentul antiviral pare să fie asociat cu un risc mai scăzut de demență, ceea ce indică faptul că terapia antiherpetică poate avea un efect protector.

Prevalența și impactul demenței la nivel mondial

În prezent, aproximativ 35,6 milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu demență, iar anual se diagnostichează 7,7 milioane de cazuri noi, potrivit autorilor studiului. Boala Alzheimer reprezintă între 60% și 80% din totalul formelor de demență, iar costurile globale pentru tratamentul acesteia au ajuns la 305 miliarde de dolari în 2020.

HSV-1, un virus răspândit și studiat intens

Diverse agenți infecțioși au fost implicați în apariția bolii Alzheimer, dar HSV-1 este cel mai studiat. În 2016, peste două treimi dintre persoanele sub 50 de ani de pe glob erau infectate cu acest virus.

Date dintr-un studiu pe un eșantion mare

Cercetătorii au folosit date administrative din SUA (IQVIA PharMetrics Plus), acoperind perioada 2006–2021. Au fost comparați 344.628 de pacienți diagnosticați cu boala Alzheimer cu persoane fără afecțiuni neurologice, potrivite după vârstă, sex, regiune geografică, anul intrării în baza de date și numărul de vizite medicale.

Riscul crescut de Alzheimer în cazul infecției cu HSV-1

Din grupul de pacienți cu Alzheimer, 65% erau femei, cu o vârstă medie de 73 de ani și cu mai multe comorbidități. Doar 0,44% dintre aceștia fuseseră diagnosticați cu HSV-1, comparativ cu 0,25% în grupul de control.

"Probabilitatea unui diagnostic de HSV-1 a fost cu 80% mai mare la persoanele cu boala Alzheimer, după ajustarea pentru factorii care ar fi putut influența rezultatele", explică autorii.

Efectul tratamentului antiviral

Dintre cei 2.330 de pacienți cu infecție HSV-1, 931 (40%) au primit tratament antiherpetic după diagnostic. Aceștia au avut un risc cu 17% mai mic de a dezvolta boala Alzheimer comparativ cu cei care nu au urmat astfel de terapii.

Rolul altor virusuri herpetice

Cercetătorii au investigat și efectele altor virusuri herpetice, precum HSV-2, virusul varicelo-zosterian și citomegalovirusul. Atât infecțiile cu HSV-2, cât și cu virusul varicelo-zosterian au fost asociate cu un risc crescut de Alzheimer.

Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer - FOTO: Freepik@apichsn

Inflamația cerebrală, un mecanism posibil

"Modul în care HSV-1 și alte virusuri neurotrope sporesc riscul de demență nu este încă pe deplin clar. Totuși, studiile arată că modificările inflamatorii din creier cauzate de infecția cu HSV sunt esențiale în dezvoltarea bolii Alzheimer", spun cercetătorii.

Protecția prin peptidele Aβ și legătura genetică

S-a raportat că peptidele Aβ se depozitează ca răspuns la infecția cu HSV, având rolul de a proteja celulele gazdă prin blocarea fuziunii virale cu membrana celulară.

"Acest lucru indică HSV ca un factor de risc potențial pentru boala Alzheimer. În plus, peptidele Aβ au proprietăți antimicrobiene împotriva diverselor agenți patogeni, inclusiv HSV-1", menționează autorii.

De asemenea, ADN-ul HSV-1 este detectat în plăcile specifice bolii Alzheimer, iar persoanele purtătoare ale alelei ApoE ε4 - cel mai comun factor genetic de risc - sunt mai susceptibile la infecțiile cu HSV.

Limitările studiului și concluzii

Fiind un studiu observațional, nu se pot trage concluzii definitive privind relația cauzală între HSV-1 și boala Alzheimer. Autorii recunosc că infecțiile HSV-1 anterioare includerii pacienților în baza de date nu sunt cunoscute, iar multe persoane pot fi infectate fără simptome sau pot să nu solicite tratament.

Cu toate acestea, rezultatele sunt în concordanță cu alte cercetări și "indică un rol posibil al terapiei antiherpetice în reducerea riscului de demență".

"Aceste descoperiri accentuează și mai mult importanța prevenirii infecțiilor cu virusuri herpetice ca prioritate de sănătate publică", mai subliniază autorii studiului.