Când este periculos să iei magneziu. Semnele pe care să NU le ignori niciodată

Suplimentele cu magneziu sunt deseori promovate pentru beneficiile lor, de la ameliorarea crampelor musculare până la îmbunătăţirea calităţii somnului. Cu toate acestea, există situaţii în care administrarea de magneziu poate să devină riscantă.

Rolul magneziului şi ce ne spun studiile

Magneziul este un mineral esenţial pentru numeroase funcţii ale organismului: metabolismul energetic, funcţia nervoasă, contracţia musculară, sănătatea oaselor, reglarea glicemiei, potrivit The Nutrition Source.

Deficitul de magneziu a fost asociat cu un risc crescut de hipertensiune, diabet tip 2, osteoporoză sau migrene. 

Pe de altă parte, studii recente indică faptul că suplimentele de magneziu, la persoanele sănătoase fără contraindicaţii, sunt în general sigure în doze moderate, potrivit Harvard Health.

Care sunt riscurile magneziului. Când devin problemele reale

a) Doze excesive

Suplimentele de magneziu pot duce la efecte adverse dacă se depăşeşte limita recomandată. Conform surselor: doze sub 350 mg pe zi sunt considerate sigure pentru majoritatea adulţilor. 

Doze mai mari pot declanşa simptome digestive (diaree, crampe). E o reacţie relativ frecventă, potrivit Health.

În cazuri extreme, de exemplu când există aport foarte mare sau insuficienţă renală, poate apărea hipermagnezemie (niveluri excesive de magneziu în sânge) cu complicaţii serioase (scădere tensiune, ritm cardiac anormal, slăbiciune musculară), potrivit Verywell Health.

b) Funcţia renală redusă

Una din cele mai importante situaţii de risc este insuficienţa renală sau orice afecţiune care reduce capacitatea rinichilor de a elimina magneziul în exces. În aceste cazuri, chiar doze moderate pot deveni periculoase. 

De exemplu, dacă rinichii nu filtrează corespunzător, magneziul se poate acumula, crescând riscul de complicaţii.

c) Interacţiuni medicamentoase şi afecţiuni asociate

Magneziul poate interacţiona cu anumite medicamente: diuretice, inhibitori ai proton-pompei, antibiotice (fluorochinolone, tetracicline)  şi aceste interacţiuni pot modifica absorbţia sau eliminarea sa, potrivit Healthline.

De asemenea, boli precum hipotiroidismul, boli intestinale care reduc absorbţia (de exemplu boala celiacă, boala Crohn) sau afecţiuni cronice pot creşte riscul de reacţii adverse.

Situaţiile concrete când nu e indicat să iei magneziu suplimentar fără supraveghere

• dacă ai insuficienţă renală sau funcţie renală foarte redusă, aici riscul de acumulare e real
• dacă iei medicamente care influenţează magneziul (ex: diuretice care cresc excreţia, antiacide ce conţin magneziu, unele antibiotice), trebuie să consulţi medicul
• dacă deja ai simptome care pot sugera exces de magneziu: diaree persistentă, slăbiciune musculară, somnolenţă neobişnuită e cazul să opreşti suplimentarea şi să verifici cu medicul
• dacă iei doze mari, mult peste limita de aprox. 350 mg/zi (pentru suplimente), fără recomandare medicală. Limita sigură este precizată ca atare: pentru magneziu provenit din suplimente este aprox. 350 mg/zi pentru adulţi sănătoşi. 

Cum să foloseşti magneziul în mod sigur

• Alege să obţii cât mai mult magneziu din alimentaţie: nuci, seminţe, legume verzi, cereale integrale. Astfel riscul de efecte adverse este aproape inexistent deoarece rinichii elimină excesul. 
• Dacă iei supliment, respectă doza recomandată şi alege formule bune. Menţionăm că formele diferite (citratu, glicinat, oxid) au absorbţie diferită şi pot produce mai mult sau mai puţin confort digestiv, potrivit Mayo Clinic.
• Ia suplimentul cu mâncare pentru a reduce riscul de disconfort gastric.
• Verifică cu medicul tău: dacă ai boli cronice (rinichi, inimă, intestin), dacă iei medicamente sau dacă eşti însărcinată. Suplimentarea trebuie adaptată individual.
• Monitorizează posibile semne de disconfort: diaree, scădere tensiune, ritm cardiac anormal, slăbiciune. Dacă apar, opreşte suplimentarea şi mergi la medic.