Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!

Probabilitatea ca un american să dezvolte demență de-a lungul vieții este semnificativ mai mare decât se credea anterior. Un studiu din 2025, desfășurat pe parcursul a peste trei decenii, a arătat că riscul mediu de a dezvolta demență între vârstele de 55 și 95 de ani este de 42%. Acest risc este chiar mai ridicat în rândul femeilor, al persoanelor de culoare și al celor cu predispoziție genetică.

În acest context, se acordă o atenție tot mai mare prevenirii declinului cognitiv la populația americană în proces de îmbătrânire. Cu toate acestea, un aspect esențial este adesea omis: rolul stresului cronic în procesul de îmbătrânire cognitivă și în riscul general de demență.

Cercetătorii de la Penn State, specializați în psihologia sănătății și neuropsihologie, subliniază că stresul psihologic cronic are un impact profund asupra sănătății cognitive.

Americanii de vârstă mijlocie și vârstnicii actuali raportează mai multe evenimente stresante decât generațiile anterioare, în special din cauza nesiguranței economice și a instabilității locurilor de muncă. Mulți continuă să lucreze din necesitate financiară, pe fondul unei speranțe de viață mai mari și al dificultăților în acoperirea cheltuielilor de bază la bătrânețe, potrivit Reuters.

Stresul cronic și izolarea socială - o combinație periculoasă

Stresul intens și persistent, nu cel ocazional, este asociat în mod constant cu sănătatea precară. Stresul influențează atât funcționarea creierului, cât și starea de spirit și capacitatea de a menține obiceiuri sănătoase. Mai mult, persoanele care trăiesc singure, în special cele în vârstă, sunt mai vulnerabile – izolarea îngreunează menținerea unui stil de viață sănătos și identificarea timpurie a semnelor de declin cognitiv.

Lipsa somnului, activitatea fizică redusă și o alimentație necorespunzătoare sunt factori care se agravează reciproc și care sunt influențați direct de stres. Din păcate, strategiile actuale de prevenire a demenței rareori includ stresul ca factor de risc, deși acesta este strâns legat de toți ceilalți factori cunoscuți.

Mediul de viață, locul de muncă și inegalitățile sociale

Locul în care trăim și muncim influențează profund nivelul de stres resimțit. Persoanele cu venituri mici, cu un nivel redus de educație sau care locuiesc în cartiere defavorizate experimentează un stres mai frecvent și au acces limitat la servicii de sprijin, cum ar fi clinici, alimente sănătoase, transport fiabil sau spații sigure pentru exerciții fizice și socializare.

Aceste condiții influențează șansele oamenilor de a îmbătrâni sănătos și de a preveni declinul cognitiv.

Ce putem face. Soluții individuale și comunitare

Vestea bună este că există măsuri care pot încetini sau preveni demența. Printre acestea:

Adoptarea unui stil de viață sănătos: alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și somn adecvat.

Prioritizarea sănătății mintale: discuțiile despre problemele personale, solicitarea sprijinului din partea apropiaților și petrecerea timpului în aer liber pot avea un efect benefic semnificativ.

Interacțiunile sociale, chiar și cele scurte sau ocazionale, pot reduce sentimentul de izolare și pot contribui la o mai bună sănătate mentală.

Pe lângă acțiunile individuale, sunt necesare și intervenții la nivel comunitar și instituțional: cartiere sigure și accesibile pietonilor, oportunități pentru învățare continuă, programe sociale și sprijin pentru gestionarea stresului la locul de muncă.

Un alt aspect important este reducerea stigmatizării legate de sănătatea mintală și îmbătrânire. Normalizarea folosirii dispozitivelor medicale (cum ar fi aparatele auditive) și includerea monitorizării sănătății cognitive în controalele medicale de rutină pot ajuta oamenii să caute ajutor mai devreme.