Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței

Un nou studiu subliniază legătura dintre distribuția grăsimii corporale și riscul de boli neurodegenerative.Un nou studiu publicat în revista Neurology arată că nu doar excesul ponderal general reprezintă un pericol pentru sănătate, ci mai ales grăsimea acumulată în anumite zone ale corpului.

Conform cercetării, persoanele cu niveluri ridicate de grăsime abdominală au un risc mai mare cu 13% de a fi diagnosticate cu o formă de demență, cum ar fi Alzheimer sau Parkinson, comparativ cu cei care au un nivel redus de grăsime abdominală. Mai mult decât atât, grăsimea acumulată în zona brațelor a fost asociată cu o creștere și mai mare a riscului - de 18%.

Legătura dintre masa musculară și protecția creierului

Studiul scoate la iveală și un factor protector important: masa musculară. Potrivit Fundației Britanice a Inimii (British Heart Foundation), "persoanele cu forță musculară ridicată au un risc cu 26% mai mic de a dezvolta boli neurodegenerative decât cele cu un nivel scăzut al acesteia".

Forța musculară a fost evaluată prin testarea forței de prindere a mâinii, iar participanții au fost încadrați în funcție de raportul grăsimii localizate pe abdomen, brațe sau picioare la totalul grăsimii corporale.

Studiu amplu pe peste 400.000 de persoane

Cercetarea a fost realizată de o echipă de specialiști chinezi care au utilizat datele din baza de date UK Biobank, care cuprinde informații despre aproape 413.000 de persoane. La momentul inițial al studiului, niciunul dintre participanți nu suferea de o boală neurodegenerativă.

După o perioadă medie de urmărire de nouă ani, 8.224 dintre aceștia au fost diagnosticați cu o astfel de afecțiune - dintre care 6.076 cu demență, 2.933 cu Alzheimer și 2.427 cu Parkinson.

Rezultatele au arătat că nivelurile ridicate de grăsime pe abdomen și brațe sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a acestor boli. În schimb, grăsimea localizată pe picioare, forța musculară mare și densitatea osoasă ridicată par să fie factori protectori.

Legătura dintre grăsimea viscerală și bolile cardiovasculare

Fundația Britanică a Inimii avertizează că "este deja cunoscut faptul că un nivel ridicat de grăsime corporală crește riscul de boli cardiovasculare". Analiza suplimentară a datelor a arătat că 35% dintre participanții cu multă grăsime abdominală care au dezvoltat o boală neurodegenerativă sufereau și de o afecțiune cardiovasculară. Pentru cei cu grăsime în exces pe brațe, proporția a fost de 14%.

Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței - FOTO: Freepik

Creierul și grăsimea viscerală: o relație dovedită de mai multe studii

Această cercetare nu este prima care stabilește o legătură între grăsimea viscerală și sănătatea creierului. Un studiu publicat în 2011 în Annals of Neurology a arătat că un nivel crescut de grăsime viscerală în perioada mijlocie a vieții este asociat cu o reducere a volumului cerebral.

"Am observat o asociere inversă semnificativă între măsurătorile antropometrice și CT ale grăsimii abdominale - în special grăsimea viscerală - și volumul total al creierului", au transmis autorii, potrivit Surrey.

Grăsimea viscerală, aflată în profunzimea abdomenului, este necesară într-o anumită cantitate pentru protejarea organelor interne. Însă, în exces, aceasta devine periculoasă.

Cum afli dacă ai prea multă grăsime viscerală

Specialiștii de la Cleveland Clinic recomandă o metodă simplă de verificare: folosirea unui centimetru pentru a măsura talia, deasupra oaselor șoldului.

"Pentru femei, o circumferință a taliei de 89 de centimetri sau mai mult semnalează un risc crescut. Pentru bărbați, limita este de 102 centimetri", spun experții.

Pentru cei preocupați de greutatea corporală și riscurile asociate, consultarea medicului de familie rămâne o măsură esențială. Descoperirile recente confirmă că nu doar cât cântărim contează, ci și unde se depune grăsimea - iar zonele precum abdomenul și brațele pot fi semnale timpurii ale riscurilor neurologice.