Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței

Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Un nou studiu subliniază legătura dintre distribuția grăsimii corporale și riscul de boli neurodegenerative.Un nou studiu publicat în revista Neurology arată că nu doar excesul ponderal general reprezintă un pericol pentru sănătate, ci mai ales grăsimea acumulată în anumite zone ale corpului.
Conform cercetării, persoanele cu niveluri ridicate de grăsime abdominală au un risc mai mare cu 13% de a fi diagnosticate cu o formă de demență, cum ar fi Alzheimer sau Parkinson, comparativ cu cei care au un nivel redus de grăsime abdominală. Mai mult decât atât, grăsimea acumulată în zona brațelor a fost asociată cu o creștere și mai mare a riscului - de 18%.
Legătura dintre masa musculară și protecția creierului
Studiul scoate la iveală și un factor protector important: masa musculară. Potrivit Fundației Britanice a Inimii (British Heart Foundation), "persoanele cu forță musculară ridicată au un risc cu 26% mai mic de a dezvolta boli neurodegenerative decât cele cu un nivel scăzut al acesteia".
Forța musculară a fost evaluată prin testarea forței de prindere a mâinii, iar participanții au fost încadrați în funcție de raportul grăsimii localizate pe abdomen, brațe sau picioare la totalul grăsimii corporale.
Studiu amplu pe peste 400.000 de persoane
Cercetarea a fost realizată de o echipă de specialiști chinezi care au utilizat datele din baza de date UK Biobank, care cuprinde informații despre aproape 413.000 de persoane. La momentul inițial al studiului, niciunul dintre participanți nu suferea de o boală neurodegenerativă.
După o perioadă medie de urmărire de nouă ani, 8.224 dintre aceștia au fost diagnosticați cu o astfel de afecțiune - dintre care 6.076 cu demență, 2.933 cu Alzheimer și 2.427 cu Parkinson.
Rezultatele au arătat că nivelurile ridicate de grăsime pe abdomen și brațe sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a acestor boli. În schimb, grăsimea localizată pe picioare, forța musculară mare și densitatea osoasă ridicată par să fie factori protectori.
Legătura dintre grăsimea viscerală și bolile cardiovasculare
Fundația Britanică a Inimii avertizează că "este deja cunoscut faptul că un nivel ridicat de grăsime corporală crește riscul de boli cardiovasculare". Analiza suplimentară a datelor a arătat că 35% dintre participanții cu multă grăsime abdominală care au dezvoltat o boală neurodegenerativă sufereau și de o afecțiune cardiovasculară. Pentru cei cu grăsime în exces pe brațe, proporția a fost de 14%.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței - FOTO: Freepik
Creierul și grăsimea viscerală: o relație dovedită de mai multe studii
Această cercetare nu este prima care stabilește o legătură între grăsimea viscerală și sănătatea creierului. Un studiu publicat în 2011 în Annals of Neurology a arătat că un nivel crescut de grăsime viscerală în perioada mijlocie a vieții este asociat cu o reducere a volumului cerebral.
"Am observat o asociere inversă semnificativă între măsurătorile antropometrice și CT ale grăsimii abdominale - în special grăsimea viscerală - și volumul total al creierului", au transmis autorii, potrivit Surrey.
Grăsimea viscerală, aflată în profunzimea abdomenului, este necesară într-o anumită cantitate pentru protejarea organelor interne. Însă, în exces, aceasta devine periculoasă.
Cum afli dacă ai prea multă grăsime viscerală
Specialiștii de la Cleveland Clinic recomandă o metodă simplă de verificare: folosirea unui centimetru pentru a măsura talia, deasupra oaselor șoldului.
"Pentru femei, o circumferință a taliei de 89 de centimetri sau mai mult semnalează un risc crescut. Pentru bărbați, limita este de 102 centimetri", spun experții.
Pentru cei preocupați de greutatea corporală și riscurile asociate, consultarea medicului de familie rămâne o măsură esențială. Descoperirile recente confirmă că nu doar cât cântărim contează, ci și unde se depune grăsimea - iar zonele precum abdomenul și brațele pot fi semnale timpurii ale riscurilor neurologice.
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
-
Cele mai nepoliticoase lucruri pe care le poți face în casa altcuiva25.08.2025, 23:45
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
-
De ce să nu spargi ouăle de marginea castronului25.08.2025, 21:39
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Cel mai rău lucru pe care îl faci când te trezești. Îți macină sănătatea
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Când apare, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Dr. Dan Aurel Nica: Începe degenerescența. Apare simptomatologia
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.