Alzheimer, gene. Noile descoperiri demonstrează că moștenirea genetică nu dictează dacă veți dezvolta, în timp, Alzheimer. Studiul a trei tripleți – din care doi au avut boala – întărește argumentul cercetătorilor. Studiul a fost publicat recent în revista Brain. "Există speranță pentru persoanele care au un istoric familial puternic de demență, deoarece există și alți factori, indiferent dacă este mediul sau stilul de viață, nu știm care este acest factor care ar putea fie să protejeze împotriva, fie să accelereze demența", susține dr. Morris Freedman, autorul principal al studiului, șeful Neurologiei la Baycrest și om de stiinta de la Baycrest Rotman Research Institute.
Tripleții, în vârstă de 85 de ani, aveau hipertensiune. Doi dintre ei - cei cu Alzheimer - aveau și un comportament obsesiv-compulsiv de lungă durată. Potrivit sciencedaily, echipa de cercetare a analizat secvența genelor și vârsta biologică a celulelor corpului din sânge care a fost prelevat de la fiecare dintre tripleți, precum și copiii unuia dintre tripleții cu Alzheimer.
Debutul tardiv al Alzheimerului la cei doi tripleți este probabil conectat la o genă specifică legată de un risc mai mare de boală Alzheimer, apolipoproteina E4 (cunoscută altfel ca APOE4), susțin cercetătorii. Aceștia au descoperit un debut precoce de Alzheimer și la unul dintre copiii unui triplet cu demneță. Nu au putut explica debutul precoce în cazul copilului.
Testele au mai arătat că deșii tripleții aveau 85 de ani, vârsta biologică a celulelor lor era cu șase până la zece ani mai tânără decât vârsta lor cronologică. În schimb, unul dintre copiii tripleților, cel care a dezvoltat Alzheimer cu debut precoce, a avut o vârstă biologică cu nouă ani mai mare decât vârsta cronologică. Celălalt copil, care nu avea demență, de la același triplet, a arătat o vârstă biologică care a fost aproape de vârsta lor reală.
"Ultimele cercetări genetice constată că ADN-ul cu care murim nu este neapărat ceea ce am primit ca bebeluși, ceea ce ar putea avea legătură cu motivul pentru care doi dintre tripleți au dezvoltat Alzheimer și unul nu. Odată cu înaintarea în vârstă, ADN-ul nostru îmbătrânește cu noi și, ca urmare, unele celule ar putea muta și se pot schimba în timp", spune dr. Ekaterina Rogaeva, unul dintre cercetătorii implicați în studiu.
Autorii au mai subliniat că există alți factori chimici sau factori de mediu care nu schimbă neapărat gena în sine, ci afectează modul în care aceasta este exprimată. Aceștia sunt interesați să vadă dacă vârsta biologică afectează vârsta de debut a bolii și să analizeze RMN-urile fiecărui membru al familiei pentru a determina dacă există o abundență de plăci amiloide, fragmente de proteine care sunt semne tipice ale Alzheimer.
Studiul AICI.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.