Boala Alzheimer, două noi medicamente au rezultate uimitoare
Două substanțe candidate ca medicamente pentru boala Alzheimer s-au dovedit efeciente nu doar în cazul acestei afecțiuni, dar și în cazul deteriorării funcției congitive care apare în mod...
La modelele de șoareci cu boala Alzheimer, medicamentele candidate cunoscute ca CMS121 și J147 îmbunătățesc memoria și încetinesc degenerarea celulelor creierului. Acum, cercetătorii de la Salk au arătat cum acești compuși pot încetini și îmbătrânirea la șoarecii mai în vârstă sănătoși, blocând deteriorarea celulelor creierului care apare în mod normal în timpul îmbătrânirii și restabilirea nivelurilor de molecule specifice celor observate în creierul mai tânăr.
Cercetarea, publicată în jurnalul eLife sugerează că aceste medicamente candidate pot fi utile pentru tratarea unei game mai largi de afecțiuni și subliniază o nouă cale care leagă îmbătrânirea normală de boala Alzheimer.
„Acest studiu a validat suplimentar acești doi compuși nu numai ca și candidați la medicamentele pentru Alzheimer, ci și cu un potențial mai folositor pentru efectele lor anti-îmbătrânire”, spune Pamela Maher, un om de știință al personalului senior la Salk și un co-autor al noii lucrări.
Vârsta înaintată este cel mai mare factor de risc pentru boala Alzheimer - peste 65 de ani, riscul de a dezvolta o boală se dublează la fiecare cinci ani. Cu toate acestea, la nivel molecular, oamenii de știință nu sunt siguri de ce se întâmplă în creier odată cu îmbătrânirea care contribuie la Alzheimer.
"Contribuția proceselor dăunătoare asociate cu bolile bătrâneții a fost neglijată în mare măsură în descoperirea medicamentelor bolii Alzheimer", spune Antonio Currais, un om de știință al Salk și primul autor al noii lucrări.
Maher și David Schubert, șeful Laboratorului de Neurobiologie Celulară de la Salk, au dezvoltat anterior CMS121 și J147, variante ale compușilor vegetali cu proprietăți medicinale. Ambii compuși s-au testat pozitiv pentru capacitatea lor de a menține neuronii în viață atunci când sunt expuși la forme celulare de stres legate de îmbătrânire și boala Alzheimer. De atunci, cercetătorii au folosit alți compuși candidați la medicamente pentru a trata Alzheimer în modele animale ale bolii. Dar experimentele care dezvăluie exact modul în care funcționează compușii au sugerat că au vizat căi moleculare, de asemenea, cunoscute ca fiind importante în longevitate și îmbătrânire.
Alte studii programate
În noua cercetare, Maher, Currais și colegii lor au apelat la șoareci care îmbătrânesc neobișnuit de repede. Un subset al acestor șoareci a fost tratat cu CMS121 sau J147 începând cu vârsta de nouă luni - echivalentul vârstei medii târzii la om. După patru luni, echipa a testat memoria și comportamentul animalelor și a analizat markeri genetici și moleculari în creierul lor.
Nu numai animalele cărora li s-a administrat fiecare dintre medicamentele candidate s-au comportat mai bine la testele de memorie decât șoarecii care nu au primit niciun tratament, dar creierul lor a arătat diferențe la nivel celular și molecular. În special, expresia genelor asociate cu structurile generatoare de energie ale celulelor numite mitocondrii a fost păstrată de CMS121 și J147 odată cu înaintarea în vârstă.
„Concluzia a fost că acești doi compuși împiedică modificările moleculare care sunt asociate cu îmbătrânirea”, spune Maher.
„Existau deja câteva date din studii umane că funcția mitocondriei are un impact negativ la îmbătrânire și că este mai rău în contextul Alzheimerului”, spune Maher. "Acest lucru ajută la solidificarea acestei legături."
Maher și Currais planifică experimente viitoare pentru a testa efectele CMS121 și J147 asupra modului în care îmbătrânesc alte organe. De asemenea, speră să utilizeze noile rezultate pentru a informa dezvoltarea de noi medicamente Alzheimer. „Acum folosim o varietate de modele animale pentru a investiga modul în care această cale neuroprotectoare reglementează anumite aspecte moleculare ale biologiei mitocondriale și efectele lor asupra îmbătrânirii și Alzheimerului”, spune Currais.
Studiul, aici.
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Alimentele care îți distrug creierul
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
