Boala Alzheimer, două noi medicamente au rezultate uimitoare

Două substanțe candidate ca medicamente pentru boala Alzheimer s-au dovedit efeciente nu doar în cazul acestei afecțiuni, dar și în cazul deteriorării funcției congitive care apare în mod...
La modelele de șoareci cu boala Alzheimer, medicamentele candidate cunoscute ca CMS121 și J147 îmbunătățesc memoria și încetinesc degenerarea celulelor creierului. Acum, cercetătorii de la Salk au arătat cum acești compuși pot încetini și îmbătrânirea la șoarecii mai în vârstă sănătoși, blocând deteriorarea celulelor creierului care apare în mod normal în timpul îmbătrânirii și restabilirea nivelurilor de molecule specifice celor observate în creierul mai tânăr.
Cercetarea, publicată în jurnalul eLife sugerează că aceste medicamente candidate pot fi utile pentru tratarea unei game mai largi de afecțiuni și subliniază o nouă cale care leagă îmbătrânirea normală de boala Alzheimer.
„Acest studiu a validat suplimentar acești doi compuși nu numai ca și candidați la medicamentele pentru Alzheimer, ci și cu un potențial mai folositor pentru efectele lor anti-îmbătrânire”, spune Pamela Maher, un om de știință al personalului senior la Salk și un co-autor al noii lucrări.
Vârsta înaintată este cel mai mare factor de risc pentru boala Alzheimer - peste 65 de ani, riscul de a dezvolta o boală se dublează la fiecare cinci ani. Cu toate acestea, la nivel molecular, oamenii de știință nu sunt siguri de ce se întâmplă în creier odată cu îmbătrânirea care contribuie la Alzheimer.
"Contribuția proceselor dăunătoare asociate cu bolile bătrâneții a fost neglijată în mare măsură în descoperirea medicamentelor bolii Alzheimer", spune Antonio Currais, un om de știință al Salk și primul autor al noii lucrări.
Maher și David Schubert, șeful Laboratorului de Neurobiologie Celulară de la Salk, au dezvoltat anterior CMS121 și J147, variante ale compușilor vegetali cu proprietăți medicinale. Ambii compuși s-au testat pozitiv pentru capacitatea lor de a menține neuronii în viață atunci când sunt expuși la forme celulare de stres legate de îmbătrânire și boala Alzheimer. De atunci, cercetătorii au folosit alți compuși candidați la medicamente pentru a trata Alzheimer în modele animale ale bolii. Dar experimentele care dezvăluie exact modul în care funcționează compușii au sugerat că au vizat căi moleculare, de asemenea, cunoscute ca fiind importante în longevitate și îmbătrânire.
Alte studii programate
În noua cercetare, Maher, Currais și colegii lor au apelat la șoareci care îmbătrânesc neobișnuit de repede. Un subset al acestor șoareci a fost tratat cu CMS121 sau J147 începând cu vârsta de nouă luni - echivalentul vârstei medii târzii la om. După patru luni, echipa a testat memoria și comportamentul animalelor și a analizat markeri genetici și moleculari în creierul lor.
Nu numai animalele cărora li s-a administrat fiecare dintre medicamentele candidate s-au comportat mai bine la testele de memorie decât șoarecii care nu au primit niciun tratament, dar creierul lor a arătat diferențe la nivel celular și molecular. În special, expresia genelor asociate cu structurile generatoare de energie ale celulelor numite mitocondrii a fost păstrată de CMS121 și J147 odată cu înaintarea în vârstă.
„Concluzia a fost că acești doi compuși împiedică modificările moleculare care sunt asociate cu îmbătrânirea”, spune Maher.
„Existau deja câteva date din studii umane că funcția mitocondriei are un impact negativ la îmbătrânire și că este mai rău în contextul Alzheimerului”, spune Maher. "Acest lucru ajută la solidificarea acestei legături."
Maher și Currais planifică experimente viitoare pentru a testa efectele CMS121 și J147 asupra modului în care îmbătrânesc alte organe. De asemenea, speră să utilizeze noile rezultate pentru a informa dezvoltarea de noi medicamente Alzheimer. „Acum folosim o varietate de modele animale pentru a investiga modul în care această cale neuroprotectoare reglementează anumite aspecte moleculare ale biologiei mitocondriale și efectele lor asupra îmbătrânirii și Alzheimerului”, spune Currais.
Studiul, aici.
-
Semne timpurii de infarct pe care mulți le ignoră18.09.2025, 22:35
-
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
-
S-a înființat Federaţia Patronală a Farmaciilor din România18.09.2025, 15:52
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.