Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Un compus natural extras din ciupercile halucinogene ar putea oferi speranță pentru persoanele care suferă de boala Parkinson. Un studiu-pilot desfășurat de cercetătorii de la University of California, San Francisco (UCSF) a evidențiat efecte pozitive surprinzătoare ale psilocibinei asupra pacienților cu forme ușoare și moderate de Parkinson.
Terapia cu psilocibină a dus la îmbunătățiri semnificative ale dispoziției, funcției cognitive și simptomelor motorii – beneficii care au persistat săptămâni după eliminarea substanței din organism.
Aceasta este prima dată când un psihedelic este studiat într-o boală neurodegenerativă.
"Studiul a depășit așteptările"
"Suntem încă în fazele foarte incipiente ale acestei cercetări, dar acest prim studiu a mers mult mai bine decât ne-am fi așteptat", a declarat dr. Ellen Bradley, autoarea principală a lucrării, medic și profesor asistent, precum și director asociat al Programului de Cercetare Translațională în Psihedelice (TrPR) din cadrul UCSF, potrivit Nature.
Bradley subliniază că simptomele de dispoziție asociate Parkinsonului sunt adesea subestimate.
"Puțini oameni știu acest lucru, dar simptomele de dispoziție în Parkinson sunt legate de o deteriorare fizică mai rapidă. Și sunt, de fapt, un predictor mai puternic al calității vieții pacienților decât simptomele motorii", a mai spus dr. Ellen Bradley.
Tratamentul: o combinație între psilocibină și psihoterapie
Studiul a implicat 12 participanți – șapte bărbați și cinci femei – cu forme ușoare sau moderate de Parkinson. Aceștia au primit inițial o doză de 10 mg de psilocibină, urmată, două săptămâni mai târziu, de o doză mai mare, de 25 mg. Terapia a fost completată cu opt sesiuni de psihoterapie, înainte și după administrarea substanței.
Deși aproape toți participanții au experimentat efecte adverse temporare – precum anxietate, greață sau tensiune arterială crescută – acestea nu au fost suficient de severe pentru a necesita intervenții medicale. La evaluările efectuate după o săptămână și după o lună, pacienții au raportat îmbunătățiri notabile ale stării de spirit, capacității cognitive și controlului motor. La trei luni, efectele pozitive asupra dispoziției erau încă prezente.
Cum acționează psilocibina în boala Parkinson?
Cercetătorii propun mai multe posibile explicații pentru aceste rezultate. Îmbunătățirea dispoziției ar putea fi cheia care declanșează efecte pozitive în alte arii: pacienții se simt mai bine, devin mai activi social și fizic – factori esențiali în gestionarea bolii Parkinson.
O altă ipoteză este că psilocibina ar putea influența direct procesele fiziologice ale bolii, prin reducerea inflamației și stimularea neuroplasticității – capacitatea creierului de a forma și reorganiza conexiuni neuronale, esențială în reglarea dispoziției, cogniției și mișcării.
Studii clinice extinse
Încurajată de rezultatele inițiale, echipa de la UCSF a lansat un nou studiu, de mai mare amploare, în colaborare cu Universitatea Yale. Acesta va implica 100 de participanți și va include tehnologii avansate de imagistică cerebrală, stimulare non-invazivă și alte instrumente pentru a înțelege mai bine modul în care psilocibina influențează inflamația și neuroplasticitatea.
Proiectul este finanțat de același donator anonim care a susținut studiul-pilot, dar și de Fundația Michael J. Fox pentru Cercetare în Boala Parkinson.

Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson - FOTO: Freepik
Speranță pentru boli fără tratament curativ
"Marea majoritate a bolilor cerebrale nu au încă intervenții care să le modifice cursul. De cele mai multe ori, tratăm simptomele, dar nu schimbăm traiectoria bolii și nu prevenim declinul. Acum, acest lucru începe să se schimbe. Rezultatele noastre deschid o posibilitate incitantă: aceea ca psilocibina să ajute creierul să se repare singur", a declarat dr. Joshua Woolley, coautor al studiului, profesor asociat la UCSF și director al Programului TrPR.
Informațiile prezentate în acest articol au scop exclusiv informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Orice utilizare a acesteia trebuie realizată strict în cadrul studiilor clinice aprobate sau conform legislației în vigoare. Nu se recomandă auto-medicarea sau întreruperea tratamentului prescris de medic fără avizul acestuia.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Orele în care ești mai predispus la AVC
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
