Cine nu a trăit acel moment de revelație în care o problemă complicată capătă brusc sens? Potrivit unui studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea Duke și Universitatea din Berlin, aceste momente "Aha!" nu sunt doar satisfăcătoare din punct de vedere emoțional, ci și extrem de eficiente în procesul de învățare.
Publicată în revista Nature Communications, cercetarea demonstrează că aceste clipe de iluminare mentală modifică fizic modul în care creierul procesează și stochează informația, transformându-le în amintiri mult mai durabile.
În timpul acestor revelații bruște, creierul trece printr-un proces numit schimbare de reprezentare - o reorganizare rapidă a modului în care informațiile sunt procesate. Studiul a arătat că acest fenomen nu este doar o senzație subiectivă, ci o modificare reală, măsurabilă, a activității cerebrale, care are un impact major asupra formării memoriei.
Pentru a studia acest fenomen, cercetătorii au folosit imagini abstracte alb-negru, cunoscute sub numele de imagini Mooney, în care participanții trebuiau să recunoască obiecte ascunse. Activitatea cerebrală a fost monitorizată cu ajutorul unui scanner RMN, în timp ce participanții își evaluau gradul de certitudine și plăcerea asociată descoperirii soluției.
Cinci zile mai târziu, cercetătorii i-au testat pe participanți pentru a vedea cât de bine își aminteau soluțiile identificate. Rezultatele au fost clare: soluțiile descoperite prin revelație au fost reținute de aproape două ori mai bine decât cele obținute treptat.
"Dacă ai un moment "aha!" în timp ce înveți ceva, aproape că îți dublezi memoria. Există puține efecte asupra memoriei la fel de puternice ca acesta. Revelația este cheia creativității", a declarat profesorul Roberto Cabeza, coautor al studiului și expert în psihologie și neuroștiințe la Universitatea Duke.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale - FOTO: Freepik@project_2
Scanările cerebrale au arătat că, în timpul momentelor de revelație, zonele vizuale ale creierului își modificau profund modul de procesare a informațiilor. Totodată, centrele emoționale din amigdala și cele implicate în formarea memoriei, cum este hipocampul, deveneau mai active și mai bine sincronizate cu regiunile vizuale.
Această colaborare intensificată între diferitele regiuni cerebrale pare să fie cheia formării unor amintiri mai puternice. În cazul revelației, creierul funcționează mai mult ca o rețea unitară decât ca sisteme separate - o integrare care amplifică retenția informației.
Autorii studiului subliniază că învățarea bazată pe revelație poate avea efecte de durată chiar și după o singură experiență, spre deosebire de metodele tradiționale care necesită repetiții multiple.
Aceste concluzii ar putea revoluționa strategiile educaționale, încurajând metodele de predare care stimulează descoperirea personală și rezolvarea creativă a problemelor.
"Când creierul reorganizează informațiile și le integrează în cunoștințele deja existente - în loc să absoarbă pur și simplu date noi - amintirile rezultate sunt considerabil mai puternice", explică autorii.
Pentru oricine dorește să rețină informații importante pe termen lung, concluzia este simplă: transformă învățarea într-un proces de descoperire. Caută acele momente în care totul capătă sens într-un mod nou și surprinzător. Creierul tău îți va mulțumi - printr-o memorie mai bună și o înțelegere mai profundă.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.