O contuzie este o formă ușoară de traumatism cranio-cerebral care poate provoca pierderea temporară a cunoștinței. Este frecventă în rândul persoanelor de toate vârstele, dar copiii mici, vârstnicii și adulții tineri, în special sportivii adolescenți, sunt cei mai susceptibili de a suferi o comoție cerebrală. Este esențial să știi cum apar contuziile, ce simptome să cauți și cum să le previi și să le tratezi.
Simptomele comoției variază în funcție de individ, unii având mai multe sau doar câteva. Pierderea conștiinței nu este un simptom comun, fiind prezent în doar 10% din cazuri. De asemenea, simptomele depind de gravitate și de localizarea capului și pot apărea imediat sau la câteva zile sau săptămâni după rănirea inițială. Factori precum gravitatea și localizarea capului pot influența experiența, potrivit NIH.
Simptomele tipice ale comoției pot fi separate în patru grupe:
- Fizice: dureri de cap, amețeli, greață și/sau vărsături, sensibilitate la lumină și sunet
- Cognitive: Confuzie, uitare, neatenție, incapacitatea de a urma indicații
- Emoțională: Anxietate, depresie, iritabilitate, schimbări de dispoziție
- Somn: Dormit prea mult sau prea puțin, incapacitatea de a adormi
Contuziile apar atunci când creierul se mișcă rapid în interiorul craniului în urma unei lovituri sau a unei zdruncinături, provocând modificări chimice și putând deteriora celulele cerebrale. Printre cauzele frecvente se numără căzăturile, lovirea sau ciocnirea de obiecte, luptele fizice, accidentele auto și leziunile sportive.
Persoanele de peste 75 de ani, bebelușii și copiii mici și tinerii adulți cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani sunt cei mai susceptibili de a suferi o comoție cerebrală. Bărbații prezintă un risc mai mare decât femeile. Anual, au loc 56 de milioane contuzii. Fotbalul și sporturile de contact au rate mai mari decât media de comoție pentru jucătorii de nivel liceal și universitar.
Foto: Freepik @DavidGozhiy
Un diagnostic de comoție implică, de obicei, o examinare fizică, unde medicul evaluează auzul, vederea, echilibrul, simptomele cognitive și istoricul accidentării. Tomografiile computerizate sau RMN-urile sunt de obicei inutile, dar pot fi comandate dacă simptomele sunt severe și se suspectează un efect secundar grav.
În cazul în care se face trimitere la un neurolog, se poate iniția un tratament suplimentar prin examinarea creierului, a măduvei spinării și a sistemului nervos. Aceste teste sunt utilizate de obicei pentru a exclude efecte secundare mai grave.
Tratamentul contuziei nu este o soluție rapidă, dar o combinație de odihnă și de gestionare a simptomelor poate ajuta creierul să se vindece. De obicei, durează între șapte și 14 zile, dar unii pot avea nevoie de până la o lună. Solicitarea de îngrijiri medicale după un traumatism cranian este crucială, deoarece gravitatea variază. Doctorul tău îți poate oferi un plan de tratament personalizat.
Recuperarea după o contuzie implică o scurtă perioadă de odihnă urmată de o creștere treptată a activității ușoare. Pe măsură ce simptomele se ameliorează, crește treptat activitatea la domiciliu, evitând în același timp să te accidentezi. Revino treptat la locul de muncă sau la școală cu adaptări, făcând pauze și menținând un volum de muncă minim.
Practică atât odihna fizică, cât și cea cognitivă și evită activitățile mentale intense. Experții nu mai recomandă restricționarea activității fizice, deoarece activitatea ușoară poate accelera perioada de recuperare.
Accidentele sportive sunt inevitabile, dar cele mai bune practici pentru prevenirea traumatismelor cranio-cerebrale includ siguranța autovehiculelor, utilizarea căștilor de protecție și securitatea casei.
În ceea ce privește contuziile legate de sport, creșterea nivelului de educație privind contuziile, încurajarea unei culturi sportive pozitive, aplicarea regulilor de siguranță și menținerea unui echipament adecvat pot reduce probabilitatea de apariție a traumatismelor cranio-cerebrale. Asigurarea unui mediu sigur și utilizarea adecvată a echipamentului sunt, de asemenea, esențiale.
O contuzie nu este o afecțiune permanentă sau pe viață, dar simptomele dispar de obicei după ce creierul se vindecă. Este esențial să urmezi protocolul de tratament și să te odihnești corespunzător. Sindromul post-contuzie poate apărea în 10% până la 15% din cazuri, dar majoritatea persoanelor se recuperează complet în decurs de trei luni. Scopul este de a gestiona simptomele folosind tratamentele recomandate și de a avea răbdare în timp ce creierul se vindecă.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.