Cum îți protejezi creierul de demență. Ce este sedentarismul activ și pasiv

Noi dovezi științifice sugerează că nu doar timpul petrecut pe scaun contează, ci mai ales modul în care ne folosim mintea în acele momente. Un studiu recent, desfășurat pe o perioadă de 19 ani, arată o diferență majoră între activitățile sedentare "pasive" și cele "active" din punct de vedere cognitiv.

Diferența dintre sedentarismul activ și cel pasiv

Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Stockholm au analizat datele a aproape 21.000 de adulți. Rezultatele scot în evidență o distincție clară:

• Activități pasive: Privitul la televizor, ascultarea muzicii sau relaxarea în cadă.
• Activități active: Munca de birou, participarea la ședințe, cusutul sau tricotatul, potrivit Medscape.

Studiul demonstrează că persoanele care aleg activități ce solicită creierul în timp ce stau jos prezintă un risc semnificativ mai scăzut de a dezvolta demență.

Cifrele care confirmă protecția creierului

Analiza datelor arată că fiecare oră suplimentară de sedentarism activ reduce riscul de incidentă a demenței. Iată principalele concluzii statistice:

• Reducerea riscului: O oră în plus de muncă mentală pe zi scade riscul de îmbolnăvire (aHR 0,96).
• Efectul substituției: Înlocuirea unei ore de privit la televizor cu o oră de activitate mentală activă reduce riscul cu aproximativ 7%.
• Impactul vârstei: Efectul protector este mult mai vizibil la persoanele cu vârsta între 50 și 64 de ani, comparativ cu segmentul de vârstă 35-49 de ani.

Recomandările experților pentru sănătatea mintală

Mats Hallgren, coordonatorul studiului, subliniază că nu toate formele de sedentarism sunt nocive. Mesajul său este clar: mișcarea fizică rămâne esențială, dar calitatea activității mentale în momentele de repaus joacă un rol crucial în prevenția declinului cognitiv.

"Este important să rămânem activi fizic pe măsură ce îmbătrânim, dar și activi mental, mai ales atunci când stăm jos", declară dr. Hallgren.

Limitările studiului și contextul actual

Deși concluziile sunt optimiste, cercetătorii menționează anumite limite ale studiului:

• Evoluția tehnologiei: Datele inițiale provin din anul 1997 și nu includ comportamente moderne (utilizarea smartphone-urilor sau a rețelelor sociale).
• Măsurarea unică: Comportamentul sedentar a fost evaluat într-un singur punct temporal, ceea ce poate genera erori de clasificare pe parcursul celor două decenii de monitorizare.
• Subraportarea: Utilizarea registrelor medicale poate omite cazurile ușoare de demență care nu au ajuns sub observație clinică.

În concluzie, dacă locul tău de muncă presupune multe ore la birou, acesta poate fi, în mod paradoxal, un factor de protecție pentru sănătatea creierului tău pe termen lung, spre deosebire de relaxarea pasivă în fața ecranelor.