Un nou raport RAND sugerează că abilitățile cognitive, factorii stilului de viață și sănătatea fizică pot prezice riscul de demență cu până la două decenii înainte de apariția simptomelor. Factori precum diabetul, inactivitatea și experiența profesională limitată pot contribui, de asemenea, la riscul de demență.
Raportul sugerează că abordarea unor bariere precum costul și accesibilitatea ar putea extinde testele cognitive de rutină și ar putea conecta mai multe persoane la tratamente și resurse în stadiile incipiente ale demenței. Raportul sugerează, de asemenea, că depistarea precoce a bolii Alzheimer și a demențelor asociate este esențială pentru cele 58 de milioane de americani cu vârsta de peste 65 de ani, deoarece tratamentele existente sunt eficiente doar în stadiile incipiente.
Cu toate acestea, doar 16% dintre persoanele din această grupă de vârstă sunt supuse unor evaluări cognitive în timpul vizitelor de rutină la furnizorii lor de asistență medicală primară.
Cercetătorii RAND au efectuat trei studii pentru a identifica persoanele cu cel mai mare risc de afectare cognitivă, pentru a explora modalități de a spori testele cognitive în rândul adulților în vârstă și pentru a încuraja persoanele cu risc să mențină îngrijirea sănătății creierului.
Primul studiu a analizat datele din Studiul privind sănătatea și pensionarea, identificând factorii stilului de viață, cum ar fi lipsa de exerciții fizice, obezitatea și neimplicarea în hobby-uri la vârsta de 60 de ani, ca fiind principalii predictori ai riscului de demență.
De asemenea, s-au constatat variații regionale ale riscului de demență, persoanele născute în sud având o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta demență. Sănătatea părinților, dimensiunea familiei și istoricul marital nu au fost factori predictivi semnificativi ai demenței.
Studiul a identificat factori predictivi puternici ai apariției demenței, inclusiv sănătatea fizică precară, accidentul vascular cerebral, anumite gene, lipsa unui plan privat de asigurare de sănătate la vârsta de 60 de ani, faptul că nu au lucrat niciodată, diabetul, consumul excesiv de alcool și implicarea redusă în hobby-uri și activități.
Declinul cognitiv are un impact asupra deciziilor financiare și practice, ceea ce face crucial ca medicii și factorii de decizie politică să ofere sprijinul adecvat pentru a încetini sau diminua impactul declinului cognitiv.
Foto: Freepik @rawpixel.com
Un studiu realizat în SUA a arătat că pacienții nou diagnosticați cu demență sunt mai predispuși să solicite ajutor financiar din partea copiilor, 25% dintre aceștia solicitând ajutor din partea copiilor, comparativ cu 2% fără un diagnostic.
Chiar și fără un diagnostic oficial, 29% dintre persoanele care prezintă semne de demență au solicitat ajutor financiar, ceea ce sugerează o planificare timpurie și recunoașterea schimbărilor. Un diagnostic determină adesea luarea unor măsuri practice, cum ar fi întocmirea unui testament de viață, atribuirea unei procuri sau mutarea la rude.
Un al treilea studiu a constatat că costurile suportate din buzunar reprezintă cel mai mare obstacol în calea accesului la evaluările cognitive și la îngrijirea demenței. Majoritatea respondenților au declarat că ar solicita asistență medicală dacă ar fi disponibile tratamente mai bune, iar aproximativ 60% ar utiliza o terapie care i-ar putea ajuta să rămână independenți încă trei ani.
Extinderea accesului la teste cognitive accesibile ar putea ajuta mai multe persoane să își planifice viitorul și să beneficieze de tratamentele actuale și viitoare.
Doi experți, Clifford Segil, neurolog la Providence Saint John's Health Center și Ryan Glatt, senior brain health coach și director al FitBrain Program la Pacific Neuroscience Institute, au declarat că studiul privind predictorii timpurii ai afectării cognitive și ai demenței a oferit informații valoroase privind factorii de risc timpurii ai demenței, utilizând un eșantion mare, reprezentativ la nivel național.
Studiul evidențiază factorii de risc modificabili și nemodificabili, inclusiv comportamentele legate de stilul de viață, statutul socioeconomic și indicatorii de sănătate.
Studiul RAND privind sănătatea creierului sugerează că anumite modificări ale stilului de viață pot contribui la prevenirea demenței. Cu toate acestea, printre limitările studiului se numără faptul că se bazează pe date observaționale, ceea ce limitează capacitatea de a stabili legătura de cauzalitate.
Factori precum activitatea fizică și angajamentul social sunt asociați cu un risc mai scăzut de demență, dar studiul nu poate determina în mod definitiv dacă aceste comportamente previn declinul cognitiv sau sunt markeri ai unei mai bune sănătăți cognitive de bază.
Clifford Segil, cu toate acestea, consideră că aceste modificări ale stilului de viață ar trebui împărtășite cu oricine încearcă să evite pierderea memoriei sau demența pe măsură ce îmbătrânesc.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.