Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Halucinațiile de prezență sunt acele senzații că cineva se află în apropiere și vă urmărește, deși sunteți singur.
În urma cercetătorilor, halucinațiile de prezență sunt frecvente la persoanele cu boala Parkinson, iar un nou studiu sugerează că acestea ar putea prezice declinul cognitiv și în cazul acestei boli neurodegenerative.
Potrivit cercetătorilor, se crede că jumătate dintre cei cu boala Parkinson au halucinații, iar pentru pentru o treime dintre pacienți, acestea apar înaintea unor simptome mai cunoscute, cum ar fi tremuratul, notează Science Alert.
Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă progresivă caracterizată prin mișcări incontrolabile, cum ar fi tremurături, dificultăți de vorbire și probleme de echilibru care se agravează în timp.
Este cauzată de deteriorarea celulelor nervoase care produc dopamină, un mesager chimic care reglează starea de spirit și mișcările corpului, potrivit Mayo Clinic.
Factori de risc pentru boala Parkinson sunt vârsta, ereditatea, sexul și expunerea la toxine.
În cadrul studiului au fost analizate datele colectate de la 75 de persoane cu Parkinson, cu vârste cuprinse între 60 și 70 de ani, fiind folosite interviuri neuropsihologie pentru a evalua declinul cognitiv, respectiv electroencefalografie pentru a măsura creierul în repaus.
Totodată, pacienți au fost întrebați despre orice experiență privind halucinațiile de prezență.
Astfel, echipa a constatat că declinul cognitiv al funcției executive frontale, care acoperă atenția, rezolvarea problemelor, reglarea emoțională și controlul impulsurilor, a fost mai rapid pe parcursul a cinci ani la pacienții care au avut halucinații la începutul evoluției bolii Parkinson.
”Știm acum că halucinațiile timpurii trebuie luate în serios în boala Parkinson.
Depistarea primelor semne de demență înseamnă gestionarea timpurie a bolii, ceea ce ne permite să dezvoltăm terapii îmbunătățite și personalizate care încearcă să modifice evoluția bolii și să îmbunătățească funcția cognitivă”, a declarat dr. Olaf Blanke, medic neurolog la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Lausanne.
După aceste constatări, următorul pas pentru cercetători este să investigheze modalitățile prin care sistemul de avertizare descoperit poate fi utilizat în mod convenabil și fiabil.
”Până în prezent, avem doar dovezi care leagă declinul cognitiv și halucinațiile timpurii pentru boala Parkinson, dar ar putea fi valabil și pentru alte boli neurodegenerative”, mai spune Blanke.
Simptomatologia bolii Parkinson poate fi diferită pentru fiecare persoană. Simptomele timpurii pot fi ușoare și pot trece neobservate.
Încep adesea dintr-o parte a corpului și, de obicei, rămân mai grave pe acea parte, chiar și după ce simptomele afectează membrele de pe ambele părți.
Simptomele bolii Parkinson pot cuprinde:
- tremor
- mișcări încetinite, cunoscute ca bradikinezie
- musculatură rigidă
- postură și echilibru afectate
- pierderea mișcărilor automate
- modificări ale vorbirii
- modificate de scriere, dificultate în a mai scrie de mână, arată Mayo Clinic.
Etapa 1. Simptomele sunt ușoare și nu interferează cu calitatea vieții bolnavului;
Etapa 2. Simptomele se înrăutățesc și activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite;
Etapa 3. Este echivalentă cu stadiul mediu al bolii. Persoana își pierde echilibrul, se mișcă mai încet, iar căderile sunt frecvente;
Etapa 4. Simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistență pentru mers și activități zilnice;
Etapa 5. Este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson în care individul nu este în măsură să meargă și va avea nevoie de ajutor permanent.
Deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, medicamentele pot îmbunătăți semnificativ simptomele.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.