Persoanele obeze pot să prezinte o anumită contractare în țesutul cerebral încă din perioada de mijloc a vieții, potrivit ultimelor cercetări. Studiul, bazat pe scanarea creierului a mii de adulti din Regatul Unit, a constatat că cei cu niveluri mai mari de grăsime în organism au avut tendința de a prezneta diferențe în structura creierului, în comparație cu oamenii mai subțiri, potrivit webmd.com.
Aceste diferențe au inclus un volum mai mic de materie cenușie. Materia cenușie conține majoritatea celulelor nervoase ale creierului, în timp ce un alt tip de țesut cerebral - materia albă - conține fibrele care conectează diferite părți ale creierului.
Noile descoperiri, publicate în 23 aprilie în revista Radiology, adaugă la dovezi care leagă obezitatea de anumite diferențe de structură ale creierului. La începutul acestui an, un alt studiu – analizând date din aceeași sursă - a constatat că adulții de vârstă mijlocie cu obezitate abdominală au avut tendința de a avea un volum ma mic de materie cenușie decât ceilalți cu greutate normală.
Cercetările anterioare au legat obezitatea de un risc sporit de demență la vârste înaintate. Între timp, studiile au legat și contracția substanței cenușii cu riscul de demență. „Deci, este posibil ca aceste noi concluzii să ajute la conectarea celor două teorii”, au spus cercetătorii. Dar au fost foarte atenți să sublinieze limitările studiului: Nu a evaluat memoria oamenilor sau alte abilități mentale și nu este clar ce înseamnă diferențele în structura creierului.
„Nu este chiar clar că grăsimea adițională a organismului este motivul pentru diferențele creierului”, a declarat cercetătorul principal Dr. Ilona Dekkers, de la Leiden University Medical Center din Olanda.
O posibilitate, a spus ea, este că structura creierului "neoptimală" vine înainte de creșterea excesivă în greutate. Volumul mai mic al țesutului a fost văzut, în parte, în circuitul "recompensă" al creierului și în zonele legate de mișcare.
Dekkers a spus că este, de asemenea, posibil ca diferențele creierului să rezulte din alte lucruri care merg împreună cu obezitatea - cum ar fi dieta proastă sau lipsa exercițiului fizic.
Pe de altă parte, a spus ea, excesul de grăsime corporală poate afecta direct creierul. „Studiile recente demonstrează că obezitatea are un impact substanțial asupra sistemului nostru hormonal și imunitar, care s-a dovedit a duce la reacții inflamatorii care afectează, de asemenea, țesutul cerebral”, a spus Dekkers.
Dr. Harold Bays, un endocrinolog din S.U.A., care nu a fost implicat în studiu, a avut păreri similare. „Este posibil ca alimentația nesănătoasă și inactivitatea fizică să fie parțial responsabile și nu este vorba numai de grăsimea corporală în sine", a spus el. Dar, a fost de acord că "țesutul gras disfuncțional" poate afecta în mod direct creierul. „Oamenii se gândesc adesea la grăsimi ca țesut inert care este pur și simplu stocat în organism”, a declarat Bays, care conduce Louisville Metabolic and Atherosclerosis Research Center din Kentucky.
În realitate, a spus el, grăsimea este "țesut activ". Și când celulele grase devin excesiv de mari - și se acumulează în jurul inimii, intestinelor și al altor organe - devin disfuncționale. "Practic, grăsimea corpului se îmbolnăvește", a spus Bays. Ea creează hormoni și substanțe inflamatorii - un proces care contribuie la afecțiuni cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și boala hepatică grasă. "Este ușor să vedem cum ar putea avea efecte adverse asupra creierului", a declarat Bays, care este, de asemenea, un ofițer al Asociației Medicilor pentru Obezitate.
Constatările se bazează pe scanarea creierului RMN a peste 12.000 de adulți britanici cu vârste cuprinse între 45 și 76 de ani. În general, cercetătorii au descoperit că cu cât oamenii aveau mai multă grăsime corporală, cu atât au mai mic avut volumul de materie cenușie - cel puțin în anumite zone ale creierului.
De asemenea, au avut tendința de a prezenta mai multe modificări "microscopice" în materia albă a creierului. „Nu este clar care sunt consecințele reale ale acesteia în viața reală"”, a spus Bays.
Pentru moment, a spus el, "putem adăuga creierul pe lista organelor care ar putea fi afectate de obezitate".
Dekkers a spus că studiile viitoare ar trebui să urmărească oamenii de-a lungul timpului - pentru a vedea dacă obezitatea la o vârstă mai tânără precede modificările volumului materiei cenușii la o vârstă mai înaintată.
„Ar fi, de asemenea, interesant de investigat dacă asociațiile pe care le-am găsit pot fi influențate de pierderea în greutate - și a vedea dacă reduceri ale volumelor creierului pot fi reversibile”, a spus ea.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.