Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Programul prea lung de muncă este un potențial factor de risc pentru accident vascular cerebral. În Japonia, spre exemplu, 60% din cazurile de Karoshi (deces din cauza excesului de muncă) au decedat în urma unui AVC, iar anterior, un studiu danez, a arătat că există o legătură între programul prea lung de lucru și accidentul cerebral vascular hemoragic.
Dar un nou studiu, realizat în Franța, arată că oamenii care au lucrat în mod regulat peste programul normal de 8 ore aveau un risc mai mare de orice fel de accident vascular cerebral, mai ales dacă au lucrat acele ore timp de 10 ani sau mai mult la rând. Iar pericolul este mai mare la persoanele cu vârste mai mici de 50 de ani, au constatat cercetătorii.
Cercetătorii au definit, în acest studiu, programul lung de lucru ca fiind de 10 ore sau mai multe. Studiul, publicat în revista Stroke a Asociației Americane a Inimii (link direct studiu), a analizat cazurile din baza de date CONSTANCES (un grup de studiu francez cu 143.592 de participanți despre care se colectează date din 2012 încoace).
În general, 29% din participanții la studiu au raportat că au avut program lung de lucru și 10% dintre ei au raportat că au avut astfel de program timp de un deceniu sau chiar mai mult.
În studiu, 1.224 de participanți au avut un accident vascular cerebral. Cei care au muncit după un program lung aveau un risc mai mare cu 29% de AVC. Cei care au muncit după un astfel de program timp de 10 ani sau mai mulți, au avut, însă, un risc cu 45% mai mare!
Mai mult, asocierea între programul lung de muncă și riscul de AVC nu e diferită la femei față de bărbați, dar a fost mai puternică, spre exemplu, la medici și alți angajați din sistemul de sănătate care aveau vârsta sub 50 de ani.
Partea și mai proastă - dacă se poate spune așa – este că și dacă muncești câte 10 ore sau mai mult pe zi, timp de doar 50 de zile dintr-un an, ajungi să ai acest risc crescut de accident vascular cerebral, arată studiul.
Autorul studiului, dr. Alexis Descatha, cercetător la Spitalul din Paris, Universitatea Versailles și Angers și la Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetări Medicale (Inserm), a declarat, într-un comunicat, că rezultatele studiului au fost neașteptate.
Notând orele îndelungate pe care le muncesc foarte mulți angajați din sistemul sanitar spre exemplu, Descatha spune că rezultatele o afectează personal. „În calitate de clinician, îi voi sfătui pe pacienții mei, dar și pe colegii mei, să lucreze mai eficient. Și intenționez să-mi urmez propriile sfaturi”, a spus ea.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.