O cercetare recentă spulberă convingerile medicale vechi de zeci de ani și oferă o nouă perspectivă asupra tratamentului pentru accidentul vascular cerebral (AVC) lacunar. Rezultatele sugerează că această afecțiune nu apare din cauza plăcilor de grăsime din arterele mari, ci din cauza degradării vaselor mici de sânge din creier.
Timp de decenii, medicii au crezut că depozitele de grăsime (ateroscleroza) sunt vinovate pentru majoritatea tipurilor de accident vascular. Totuși, acest studiu demonstrează că AVC-ul lacunar, care reprezintă aproximativ un sfert din totalul accidentelor ischemice, are o origine complet diferită.
Cercetătorii au identificat o legătură strânsă între acest tip de AVC și o modificare specifică a vaselor de sânge. Arterele cerebrale care se lărgesc și se alungesc. Această descoperire explică de ce tratamentele standard, precum aspirina sau alte medicamente antiplachetare, nu oferă rezultatele scontate în cazul pacienților cu infarct lacunar.
Echipa de investigatori de la Universitatea din Edinburgh și de la Institutul de Cercetare a Demenței din Marea Britanie a monitorizat 229 de pacienți. Aceștia au trecut prin evaluări clinice și scanări RMN amănunțite, atât în momentul accidentului, cât și la un an distanță.
Rezultatele au fost clare:
Mai mult, pacienții cu artere lărgite au prezentat o progresie mai rapidă a leziunilor cerebrale și un risc ridicat de "AVC-uri silențioase". Acestea sunt zone mici de țesut cerebral afectat care nu prezintă simptome imediate, dar care distrug sănătatea creierului în timp.
"Acest studiu oferă dovezi solide că accidentul vascular cerebral lacunar nu este cauzat de blocarea cu grăsime a arterelor mai mari, ci de boala vaselor mici din interiorul creierului.
Recunoașterea acestei distincții este crucială, deoarece explică de ce tratamentele convenționale, cum sunt medicamentele antiplachetare, nu sunt la fel de eficiente pentru acest tip de AVC și subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta noi terapii care să vizeze daunele microvasculare subiacente", a explicat Joanna Wardlaw, Profesor de Neuroimagistică Aplicată la Universitatea din Edinburgh, potrivit AHA Journals.
AVC-ul lacunar este o cauză majoră pentru dizabilitate, declin cognitiv și demență. Deoarece tratamentele actuale nu opresc evoluția bolii vaselor mici, cercetătorii își mută atenția către noi soluții terapeutice.
Studiul clinic LACI-3 evaluează deja eficacitatea unor medicamente precum cilostazol și mononitrat de izosorbid. Aceste substanțe au rolul de a proteja direct vasele mici de sânge și de a preveni problemele de memorie sau de mobilitate care apar după un astfel de incident vascular.
Această schimbare de paradigmă promite o mai bună gestionare a sănătății cerebrale pentru milioanele de oameni expuși riscului de accident vascular cerebral la nivel global.