Ce trebuie să știi:
-
Mamografia poate identifica depuneri de calciu în pereții arterelor care traversează sânul, o afecțiune numită calcificare arterială mamară.
-
Aceste calcificări nu sunt un semn de cancer și nici nu înseamnă automat că femeia are arterele inimii blocate.
-
O meta-analiză din 2026, care a inclus 45 de studii și peste 68.000 de femei, a identificat o asociere între aceste depuneri și un risc cardiovascular mai mare.
-
Dacă sunt observate la mamografie, calcificările merită discutate cu medicul, care poate recomanda verificarea tensiunii arteriale, a colesterolului și a funcției renale.
O investigație pentru sâni poate oferi indicii despre sănătatea inimii
Mamografia este cunoscută în special pentru rolul său în depistarea timpurie a cancerului de sân. Însă imaginile obținute în timpul acestei investigații pot dezvălui și alte modificări, care nu au legătură directă cu afecțiunile mamare.
Una dintre acestea este calcificarea arterială mamară (BAC), adică acumularea de calciu în pereții arterelor de dimensiuni medii care transportă sângele prin sân.
Descoperirea este importantă deoarece aceste depuneri pot oferi indicii despre riscul unei femei de a dezvolta boli cardiovasculare. Cu alte cuvinte, o investigație făcută pentru sănătatea sânilor ar putea deveni și o ocazie de a atrage atenția asupra sănătății inimii.
Interesul pentru acest marker a crescut în ultimii ani, inclusiv datorită inteligenței artificiale, care poate ajuta medicii să identifice și să măsoare mai ușor aceste calcificări pe imaginile mamografice.
Cum arată depunerile de calciu și de ce nu trebuie confundate cu un cancer
Pe imaginile mamografice, calcificările arteriale mamare apar sub forma unor linii albe paralele, care urmăresc traseul vaselor de sânge, conform Medical Xpress.
Este important de făcut o diferență: aceste depuneri nu reprezintă un semn de cancer de sân.
De asemenea, ele nu sunt același lucru cu placa de grăsime și calciu care se poate acumula în interiorul arterelor ce alimentează inima. În cazul calcificării arteriale mamare, calciul se depune în principal în peretele muscular al arterelor, fiind asociat cu rigidizarea acestora.
Prezența calcificărilor nu înseamnă că femeia are deja o boală cardiacă sau că arterele coronare sunt blocate. Totuși, cercetările arată că această modificare poate indica un risc mai mare de probleme cardiovasculare în viitor.
La fel de important este și faptul că absența calcificărilor nu garantează că o femeie nu are boli cardiovasculare sau că nu prezintă risc de infarct ori accident vascular cerebral.
Ce au arătat studiile: risc mai mare de infarct, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă
Medicii cunosc existența calcificării arteriale mamare de mai multe decenii. Încă din anii 1980, unele studii au asociat această modificare cu diabetul și boala renală în stadiu avansat.
Legătura cu bolile cardiovasculare a fost însă mai greu de stabilit. Primele cercetări au avut rezultate contradictorii, multe dintre ele fiind realizate pe grupuri mici de femei și bazându-se pe evaluarea vizuală a mamografiilor de către radiologi.
Un studiu publicat în 2022 a adus noi informații. Cercetătorii au analizat, pe o perioadă de 10 ani, mamografiile a peste 1.000 de femei, urmărind prezența depunerilor de calciu.
Rezultatele au arătat că femeile care aveau calcificări arteriale mamare prezentau o probabilitate de aproximativ trei ori mai mare de a dezvolta boli coronariene și de cinci ori mai mare de a suferi un accident vascular cerebral, comparativ cu cele care nu aveau aceste depuneri. Diferențele au fost observate chiar și după luarea în considerare a vârstei.
O analiză mai amplă, publicată în 2026, a consolidat aceste observații. Cercetătorii au evaluat 45 de studii care au inclus peste 68.000 de femei.
Potrivit rezultatelor, prezența calcificărilor arteriale mamare a fost asociată cu:
-
un risc de aproximativ două ori mai mare de accident vascular cerebral;
-
un risc de aproximativ două ori mai mare de insuficiență cardiacă;
-
un risc de aproximativ două ori mai mare de deces din orice cauză;
-
un risc de aproape trei ori mai mare de deces din cauza bolilor cardiovasculare.
Totuși, aceste cifre reprezintă asocieri observate la nivelul grupurilor studiate și nu pot prezice cu exactitate ce se va întâmpla în cazul unei anumite femei.
În plus, rezultatele nu demonstrează că depunerile de calciu provoacă bolile cardiovasculare. Ele indică faptul că prezența acestora poate fi un marker important al riscului.
Inteligența artificială poate măsura mai ușor calcificările observate la mamografie
Deși radiologii pot observa aceste depuneri de calciu pe imaginile mamografice obișnuite, nu există un standard comun pentru clasificarea și raportarea cantității de calciu acumulate.
Aici intervine inteligența artificială. Instrumentele bazate pe AI pot analiza imaginile deja obținute și pot măsura gradul de calcificare, fără ca pacienta să fie expusă la radiații suplimentare.
Cercetătorii au folosit această tehnologie pentru a analiza datele a peste 100.000 de femei din nouă țări. Obiectivul a fost să observe cum se acumulează calciul în arterele mamare odată cu înaintarea în vârstă.
Pe baza acestor informații, a fost dezvoltat și testat un indicator care, adăugat instrumentelor standard de evaluare, a îmbunătățit capacitatea medicilor de a estima riscul cardiovascular al femeilor.
Acest lucru ar putea face ca informațiile deja existente în imaginile mamografice să fie folosite și pentru o evaluare mai amplă a sănătății.
Maryland, primul stat american care obligă centrele de mamografie să informeze pacientele
Importanța acestei descoperiri a început să se reflecte și în regulile privind raportarea rezultatelor investigațiilor.
În octombrie 2026, Maryland a devenit primul stat din SUA care a impus centrelor de mamografie să informeze în scris pacientele dacă imaginile indică prezența calcificărilor arteriale mamare.
Scopul este ca femeile care primesc un astfel de rezultat să aibă ocazia să discute cu medicul despre sănătatea cardiovasculară și despre eventualele măsuri de prevenție.
Inițiativa a fost inspirată de regulile privind densitatea sânilor, introduse în 2023. Acestea obligau centrele de imagistică să informeze pacientele și medicii lor despre densitatea mamară și despre modul în care aceasta poate influența depistarea cancerului de sân.
Regulile privind densitatea mamară au fost adoptate inițial în Connecticut, apoi în alte state, înainte de a deveni o cerință la nivel național în SUA.
Un alt pas important este studiul australian TIM-TAM, care urmează să testeze dacă folosirea calcificării arteriale mamare pentru orientarea îngrijirii medicale poate îmbunătăți sănătatea cardiovasculară.
Rămâne însă de demonstrat dacă identificarea acestor depuneri și intervențiile medicale ulterioare pot preveni efectiv infarcturile și accidentele vasculare cerebrale.
Ce ar trebui să faci dacă raportul mamografiei menționează calcificări arteriale mamare
Dacă ai făcut o mamografie, poți verifica dacă raportul radiologic menționează termeni precum „calcificare arterială mamară” sau „calcificări vasculare”.
Totuși, practicile de raportare diferă de la un centru la altul. Unele rapoarte pot să nu includă această informație chiar dacă depunerile sunt vizibile pe imagini. În plus, anumite centre oferă evaluări suplimentare cu ajutorul inteligenței artificiale, contra cost.
Prezența calcificărilor nu înseamnă automat că ai nevoie de investigații cardiace suplimentare sau de tratament medicamentos. Este însă un motiv pentru a discuta rezultatul cu medicul și pentru a verifica dacă factorii de risc cardiovascular sunt ținuți sub control.
Printre verificările pe care medicul le poate recomanda se numără măsurarea tensiunii arteriale și analizele de sânge pentru colesterol și funcția renală. Pentru aceasta din urmă poate fi folosită estimarea eGFR, care arată cât de bine filtrează rinichii sângele.
Medicul poate lua în calcul și vârsta, fumatul, diabetul și alte informații pentru a estima riscul cardiovascular cu ajutorul calculatorului PREVENT al Asociației Americane de Cardiologie.
Acest instrument estimează riscul de boli cardiovasculare în următorii 10 ani la adulții cu vârste între 30 și 79 de ani care nu au fost diagnosticați anterior cu astfel de afecțiuni.
În funcție de rezultatele evaluării, pot fi recomandate schimbări ale stilului de viață, mai multă activitate fizică, o alimentație benefică pentru inimă sau renunțarea la fumat.
Pentru unele persoane, medicul poate lua în calcul și tratamente precum statinele, care reduc colesterolul, sau medicamentele pentru controlul tensiunii arteriale.
Astfel, o mamografie de rutină ar putea oferi mai mult decât informații despre sănătatea sânilor. Uneori, imaginile pot conține indicii importante despre sănătatea inimii, iar identificarea lor poate reprezenta un prim pas către prevenirea unor probleme cardiovasculare.