Stai ore întregi cu telefonul în mână, cu privirea în jos sau în fața laptopului? Gâtul tău ar putea plăti prețul. Specialiștii avertizează că pozițiile menținute prea mult timp și lipsa mișcării pot transforma tensiune musculară într-o problemă.
Dacă citești acest articol cu bărbia apropiată de piept, aplecat peste telefon sau laptop, fă un test simplu: ridică privirea și observă cum se simte gâtul.
Poate există o senzație de rigiditate, presiune sau oboseală. Nu este întâmplător.
Modul modern de viață ne ține adesea în aceleași poziții timp îndelungat: la birou, în mașină, pe canapea sau privind telefonul. Aceste poziții statice cresc tensiunea din mușchii gâtului, umerilor și spatelui superior.
Specialiștii numesc frecvent această problemă „gât tehnologic”, o consecință a timpului petrecut cu capul plecat spre ecrane.
Experții recomandă schimbarea unor obiceiuri mici, dar repetate, pentru a reduce presiunea asupra coloanei cervicale.
Dacă lucrezi la birou, o regulă simplă este să nu rămâi nemișcat prea mult timp.
Dr. Rocco Cavaleri, conferențiar în fizioterapie la Universitatea Western Sydney, recomandă ridicarea de pe scaun la fiecare 30-45 de minute, chiar și pentru doar 60-90 de secunde, conform The Guardian.
Nu este nevoie de exerciții complicate. O pauză activă poate însemna:
Aceste gesturi simple ajută corpul să iasă din poziția fixă și pot reduce disconfortul acumulat.
Julia Treleaven, profesor asociat la Facultatea de Științe ale Sănătății și Reabilitării din cadrul Universității din Queensland, recomandă chiar o verificare de 10 secunde a posturii la fiecare jumătate de oră.
Întinde partea din spate a gâtului, relaxează umerii și încearcă să „desprinzi” omoplații.
O plimbare scurtă de 30-60 de secunde poate completa această mini-pauză.
Durerea ușoară, senzația de tensiune sau oboseala musculară nu apar întotdeauna „din senin”.
Dr. Poonam Mehta, conferențiar în fizioterapie la Universitatea de Tehnologie din Sydney, explică faptul că aceste senzații pot fi semnale că organismul are nevoie de mișcare.
„Dacă simți tensiune sau disconfort, consideră-le un semnal că trebuie să te miști”, recomandă specialistul.
Dacă munca nu îți permite să te ridici des, schimbă tipul activității.
De exemplu:
Schimbarea poziției este una dintre cele mai simple metode de a reduce suprasolicitarea.
Unul dintre cele mai frecvente obiceiuri greșite este privitul constant în jos.
Când capul este aplecat înainte, mușchii gâtului trebuie să susțină o greutate mai mare decât în poziția neutră. În timp, acest lucru poate contribui la apariția tensiunii și durerii.
Dr. Cavaleri recomandă apropierea dispozitivelor de nivelul ochilor.
Câteva ajustări utile:
Dacă ai două monitoare, e important ca ecranul principal să fie direct în față, pentru a evita rotirea constantă a gâtului într-o singură direcție.
Mulți oameni își trosnesc gâtul pentru senzația de ușurare de moment.
Specialiștii avertizează însă că manipulările repetate sau mișcările forțate nu sunt o soluție.
Julia Treleaven recomandă evitarea întinderilor agresive și a mișcărilor bruște.
În schimb, sunt recomandate exerciții blânde de mobilitate.
Un exemplu este exercițiul numit „arc și săgeată”:
Alte exerciții simple:
Dacă mișcările sunt confortabile, pot fi repetate de mai multe ori pe zi.
Un gât sănătos are nevoie de mișcare.
Dr. Cavaleri recomandă activitate fizică moderată în majoritatea zilelor: mers alert, urcat scări, bicicletă sau chiar întâlniri făcute în timp ce mergi.
Un obiectiv util este acumularea a 30-60 de minute de activitate moderată pe zi.
Chiar și atunci când există o ușoară rigiditate, mișcarea blândă este de preferat menținerii unei poziții fixe, deoarece lipsa mișcării poate accentua senzația de „blocaj”.
Nu doar postura contează. Mulți oameni își încordează inconștient umerii atunci când sunt stresați.
Peter Stubbs, fizioterapeut și lector la Universitatea de Tehnologie din Sydney, explică faptul că mușchiul trapez - aflat între gât și umeri - este unul dintre cei mai afectați de tensiunea acumulată.
Un exercițiu simplu de conștientizare:
Întreabă-te: „Îmi țin umerii ridicați?”
Apoi:
Somnul contează și el. Poziția de dormit trebuie să mențină gâtul într-o poziție neutră, susținută și confortabilă.
O rutină înainte de culcare - câteva întinderi ușoare, respirație sau o plimbare - poate ajuta la reducerea tensiunii musculare.
Gâtul este una dintre zonele care muncesc permanent, dar este adesea ignorat până când apare durerea. Micile schimbări făcute zilnic, pauze scurte, poziție corectă, mișcare și relaxare, pot contribui la menținerea mobilității și reducerea tensiunii.
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
Medicii explică dacă sunetele acelea care apar în zona genunchilor sunt un motiv de îngrijorare.
Deteriorarea cartilajului genunchiului, prezentă la peste jumătate dintre persoanele trecute de 30 de ani, fără simptome.
Medicul chirurg ortoped ne-a vorbit despre afecțiunea care apare la persoanele de peste 40 de ani. Greșeala pe care o fac mulți oameni.
Ce se întâmplă când îți trosnești degetele. De ce se aude acel sunet și cât de nociv este pentru articulații.
Persoanele cu un stil de viață sedentar se confruntă cu riscuri crescute de boli, dar acestea pot fi reduse prin pauze regulate și activitate fizică zilnică.
Aceasta este vârsta la care apar durerile articulare. Devin greu de suportat și tot mai pronunțate.
Care este semnalul banal care poate fi cauza meningitei și afecțiunilor la nivelul nervilor măduvei spinării. Cum îl poți depista și trata.