Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la Universitatea UC Davis sugerează că un puternic sentiment al scopului în viață poate reduce cu aproximativ 28% riscul de declin cognitiv și demență. Rezultatele, publicate în The American Journal of Geriatric Psychiatry, adaugă dovezi că bunăstarea psihologică este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă.
Peste 13.000 de adulți cu vârste de peste 45 de ani au fost monitorizați timp de până la 15 ani. Toți participanții aveau o sănătate cognitivă normală la începutul studiului și au completat un chestionar cu șapte itemi din scala Ryff de bunăstare psihologică. Cercetătorii au urmărit evoluția funcțiilor cognitive prin teste telefonice la fiecare doi ani.
Rezultatele au arătat că sentimentul de scop a rămas un factor protector chiar și după ce au fost luați în considerare alți indicatori importanți, precum educația, depresia sau prezența genei APOE4 - un cunoscut factor de risc pentru Alzheimer.
"Scopul în viață ajută creierul să rămână rezilient odată cu vârsta", a declarat Aliza Wingo, profesor la UC Davis și autor principal.
Chiar și persoanele cu risc genetic au prezentat un debut mai târziu al simptomelor de demență.
Pe durata a opt ani, întârzierea medie a declinului cognitiv a fost de aproximativ 1,4 luni la persoanele cu un nivel ridicat de scop în viață. Deși poate părea o diferență modestă, cercetătorii subliniază că efectul este comparabil cu cel al unor tratamente costisitoare, dar fără riscurile și efectele secundare ale acestora.
Conceptul japonez de ikigai - "motivul pentru care te trezești dimineața" - este asociat cu longevitatea în regiunile cunoscute drept Blue Zones. Studiul UC Davis confirmă că diverse activități pot spori sentimentul de scop:
"În timp ce medicamente precum lecanemab sau donanemab pot întârzia simptomele Alzheimer-ului, ele au costuri mari și riscuri. Scopul în viață este gratuit, sigur și la îndemâna oricui", a subliniat Nicholas C. Howard, coautor al studiului.
Cercetătorii speră ca viitoarele studii să analizeze intervențiile care pot cultiva un scop în viață, precum programele de mentorat, implicarea socială sau activitățile de voluntariat.
Descoperirile susțin ideea că bunăstarea psihologică joacă un rol esențial în îmbătrânirea sănătoasă.
"Nu este niciodată prea devreme sau prea târziu să te gândești la ce dă sens vieții tale", a spus neurologul Thomas Wingo.
Un scop clar și activități semnificative pot fi un instrument puternic pentru menținerea sănătății cognitive pe termen lung.
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.