Reforma CNAS: Cum scade timpul de așteptare pentru pacienții oncologici și cardiaci

Horațiu Moldovan - FOTO: Rudolf Andreescu/DC NEWS

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) implementează o serie de măsuri de reorganizare instituțională. Schimbările vizează eficientizarea cheltuielilor publice și un acces mai rapid al pacienților la tratamente în cadrul programelor naționale de sănătate, prin colaborarea dintre sectorul public și cel privat.

Președintele CNAS, conf. dr. Horațiu Moldovan, a detaliat cele trei mari direcții de reformă aprobate recent de Consiliul de Administrație al instituției.

1. Monitorizare strictă pentru terapiile scumpe

Noua structură va funcționa subordonată direct președintelui CNAS și va reuni specialiști din trei domenii cheie: medici, farmaciști și economiști. Rolul principal al acestui serviciu este analiza riguroasă a bugetului alocat medicamentelor inovatoare și fundamentarea deciziilor de decontare.

"Necesitatea Departamentului de farmacoeconomie rezultă din evoluția rapidă a terapiilor inovatoare, din creșterea cheltuielilor cu medicamentele și din nevoia de a fundamenta deciziile de rambursare a medicamentelor pe dovezi științifice, rezultate clinice și criterii economice solide.

Noul departament va contribui la utilizarea mai eficientă a fondurilor publice, la optimizarea mecanismelor de rambursare și negociere a contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat, precum și la dezvoltarea unor politici de sănătate moderne, bazate pe date și rezultate reale", explică conf. dr. Horațiu Moldovan.

Șeful CNAS a lansat și o invitație publică pentru experții din domeniu care doresc să facă parte din această echipă strategică.

2. Control pe un buget de 18 miliarde de euro

A doua măsură majoră presupune transformarea și consolidarea actualei structuri de control într-o Direcție Națională de Audit Public Intern. Măsura este esențială în contextul în care CNAS gestionează sume uriașe din banii contribuabililor.

"Într-un sistem care administrează anual aproximativ 18 miliarde de euro din fonduri publice destinate sănătății, funcția de audit trebuie să aibă capacitatea necesară pentru a evalua eficiența utilizării resurselor, pentru a identifica vulnerabilități și pentru a formula recomandări care să contribuie la îmbunătățirea continuă a activității CNAS și a caselor de asigurări de sănătate", declară președintele instituției.

3. Acces mai rapid la tratament: Reguli clare pentru parteneriatul public-privat

CNAS a pus în transparență decizională un proiect de Ordin care introduce o formulă de calcul obiectivă. Aceasta va stabili exact momentele în care spitalele publice nu mai au capacitate completă, pentru a permite direcționarea transparentă a pacienților către clinicile private, cu decontare oficială.

Măsura vizează pacienții cu patologii grave, care au nevoie de servicii în cadrul programelor naționale:

  • Oncologie și radioterapie;
  • Boli cardiovasculare;
  • Investigații de înaltă performanță (ex: PET-CT).

"Scopul acestei inițiative este de a întări complementaritatea reală dintre sectorul public și cel privat, pe baza unor criterii clare și verificabile, și nu a unor evaluări arbitrare. Pacientul trebuie să fie principalul beneficiar al acestei abordări. Atunci când capacitatea furnizorilor publici este insuficientă pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienților, mecanismele de colaborare cu furnizorii privați trebuie să poată fi activate transparent și predictibil, astfel încât pacienții să aibă acces mai rapid la servicii medicale finanțate de CNAS", punctează conf. dr. Horațiu Moldovan.

Conducerea CNAS subliniază că acest pachet de reforme administrative are ca scop final un sistem de sănătate mai echitabil, în care deciziile au la bază date concrete, iar timpii de așteptare pentru diagnosticul și tratamentul bolnavilor scad considerabil.

Articole similare