Canicula afectează inima, plămânii, rinichii și creierul, crescând riscul de internări, concedii medicale și nașteri premature.
Valurile de căldură sunt tot mai des descrise de specialiști ca o amenințare reală pentru sănătate, nu doar ca un episod neplăcut de vară. Noile date arată că temperaturile extreme pot duce la mai multe internări, mai multe concedii medicale, risc crescut de naștere prematură și agravarea unor boli cronice. Inima, plămânii, rinichii și creierul sunt printre organele cele mai afectate.
La finalul lunii mai, Europa a trecut deja prin primul val de căldură al anului, iar meteorologii și experții climatici avertizează că urmează tot mai multe zile cu temperaturi ridicate. Pentru vara lui 2026, specialiștii anticipează valori peste media obișnuită, în timp ce Națiunile Unite estimează o creștere suplimentară a temperaturilor în următorii cinci ani, pe fondul schimbărilor climatice.
Pe măsură ce temperaturile cresc, valurile de căldură devin mai frecvente, mai intense și durează mai mult. Cercetătorii avertizează că aceste episoade pun presiune tot mai mare pe sistemele de sănătate, pentru că efectele nu se limitează la deshidratare sau insolație, ci se văd în agravarea bolilor cardiovasculare, respiratorii, renale, neurologice și psihice.
Unul dintre motivele pentru care impactul real al caniculei este greu de măsurat ține de faptul că aceasta este rar trecută ca principală cauză a unei boli sau a unui deces. De cele mai multe ori, căldura acționează ca factor declanșator sau agravant, mai ales la persoanele care au deja boli cronice.
Din acest motiv, cercetătorii folosesc modele statistice pentru a estima numărul de decese și îmbolnăviri asociate temperaturilor extreme. Institutul Robert Koch a estimat, de exemplu, că aproximativ 2.500 de decese din Germania, în 2025, au putut fi atribuite căldurii.
Apar tot mai multe date și despre îmbolnăvirile asociate caniculei. După o singură zi cu temperaturi de peste 30 de grade Celsius, numărul concediilor medicale a crescut cu 3,5%. După cinci zile consecutive de căldură extremă, creșterea a ajuns la 5%, iar după șapte zile consecutive, la 10,8%.
Alexandra Schneider, directoare adjunctă a Institutului de Epidemiologie de la Helmholtz Munich, spune că există deja estimări epidemiologice relativ solide privind mortalitatea și morbiditatea asociate căldurii. Ea atrage atenția că, alături de poluarea aerului, căldura a devenit unul dintre cele mai importante riscuri de mediu pentru sănătate, atât în Germania, cât și la nivel global.
Căldura extremă pune o presiune importantă pe sistemul cardiovascular. Atunci când temperaturile sunt ridicate, vasele de sânge se dilată, tensiunea arterială poate să scadă, iar inima este obligată să lucreze mai intens pentru a menține circulația.
La persoanele cu boli deja existente, această suprasolicitare poate crește riscul de angină pectorală, infarct miocardic, insuficiență cardiacă și tulburări de ritm cardiac.
Transpirația excesivă duce la pierdere de lichide și electroliți, ceea ce poate favoriza deshidratarea, colapsul circulator și trombozele. Riscurile pot fi mai mari la persoanele care iau anumite medicamente, inclusiv diuretice sau beta-blocante.
Vulnerabile sunt și persoanele cu boli de rinichi, boli pulmonare, diabet sau afecțiuni neurologice. În plus, zilele foarte calde coincid adesea cu niveluri crescute de ozon și particule fine în aer, ceea ce poate irita căile respiratorii și poate agrava boli precum astmul sau boala pulmonară obstructivă cronică.
Persoanele în vârstă sunt printre cele mai afectate de stresul termic. Kilian Rapp, director medical în geriatrie acută la Robert Bosch Hospital din Stuttgart, avertizează că temperaturile extreme reprezintă un pericol concret pentru vârstnici.
Printre factorii care cresc riscul de deces asociat căldurii se numără vârsta înaintată, statutul socio-economic scăzut, consumul de substanțe, mobilitatea redusă, bolile pulmonare, bolile cardiovasculare, afecțiunile psihiatrice geriatrice și utilizarea medicamentelor sedative.
Riscul este mai mare și pentru persoanele care locuiesc singure sau la etaje superioare, unde temperaturile interioare pot deveni greu de suportat. În schimb, accesul la aer condiționat, posibilitatea de deplasare și capacitatea de autoîngrijire pot avea efect protector.
Specialiștii atrag atenția că vârstnicii singuri nu ar trebui lăsați fără sprijin în perioadele de caniculă. Familiile, vecinii și voluntarii pot avea un rol important în prevenirea complicațiilor.
Efectele temperaturilor extreme nu se opresc la inimă și plămâni. Căldura poate afecta și creierul și sistemul nervos. Temperaturile ridicate pot modifica funcționarea neuronilor, pot favoriza stresul oxidativ și inflamația și pot afecta bariera hematoencefalică.
Ameli Breuer, neurolog și cercetător la Charité - Universitätsmedizin Berlin, spune că efectele neurologice ale căldurii sunt deja vizibile în practica medicală de zi cu zi și vor crește pe măsură ce schimbările climatice se accentuează.
Căldura este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral. De asemenea, poate agrava simptomele la persoanele cu Parkinson sau scleroză multiplă și poate declanșa sau intensifica crizele la pacienții cu epilepsie ori migrenă.
În cazul persoanelor cu demență, episoadele de căldură extremă au fost asociate cu mai multe internări și cu mortalitate crescută.
Canicula are efecte și asupra sănătății mintale. Sebastian Karl, medic la Departamentul de Psihiatrie și Psihoterapie al Institutului Central de Sănătate Mintală din Mannheim, explică faptul că temperaturile ridicate pot duce la scăderea capacității de concentrare, somn de proastă calitate, iritabilitate și, în unele cazuri, comportament agresiv.
Din perspectivă psihologică, căldura acționează ca un factor de stres. Ea reduce capacitatea organismului și a psihicului de a face față altor presiuni. Pot exista și mecanisme biologice implicate, inclusiv modificări inflamatorii la nivelul creierului și schimbări în echilibrul neurotransmițătorilor.
Copiii sunt o altă categorie vulnerabilă. Marie Standl, cercetător la Helmholtz Munich, atrage atenția că, atunci când vine vorba despre efectele căldurii, copiii nu sunt „adulți în miniatură”.
Sistemul lor de reglare a temperaturii este încă în dezvoltare. Au o suprafață corporală mai mare raportată la volum, transpiră mai puțin eficient și sunt, în general, mai activi fizic. Sugarii și copiii mici depind aproape complet de adulți pentru protecție împotriva căldurii.
Copiii produc mai multă căldură metabolică raportat la greutatea corporală și absorb mai multă căldură din mediul înconjurător. În același timp, au un volum sanguin mai mic decât adulții, ceea ce îi face mai vulnerabili în condiții de temperaturi extreme.
Dirk Holzinger, medic la University Hospital Essen, spune că datele indică o creștere a spitalizărilor în rândul copiilor și adolescenților în zilele foarte calde.
Temperaturile extreme pot fi periculoase și în timpul sarcinii. Petra Arck, profesor la University Medical Center Hamburg-Eppendorf, avertizează că expunerea la căldură în sarcină pune o presiune considerabilă pe organism.
Căldura poate duce la deshidratare, stres cardiovascular și reducerea fluxului sanguin uterin, ceea ce poate afecta evoluția sarcinii.
Anke Diemert, medic în obstetrică și medicină fetală la aceeași instituție, arată că numeroase studii au legat stresul termic de riscul de naștere prematură. Cercetări realizate la centrul din Hamburg au arătat că temperaturile între 30 și 35 de grade Celsius, menținute mai multe zile la rând, pot crește riscul relativ de naștere prematură.
În Germania, până la finalul anului 2024, doar 20 de municipalități aveau un plan de acțiune pentru protecția sănătății în perioadele de caniculă, deși există câteva mii de localități. Cele mai multe landuri cer acum municipalităților să elaboreze astfel de planuri, de regulă până în 2030.
Clemens Becker, șeful departamentului de geriatrie de la UKE, precizează că spitalele și centrele de îngrijire pe termen lung trebuie să mențină și să actualizeze periodic sisteme de avertizare și planuri de acțiune pentru perioadele de căldură extremă.
Specialiștii spun că măsurile de protecție trebuie să vizeze în special persoanele vulnerabile - vârstnici, copii, gravide, persoane cu boli cronice, persoane fără adăpost și cei care trăiesc izolați.
Modelele deja dezvoltate, precum planurile de protecție împotriva căldurii din Berlin sau cele pentru centrele de îngrijire pe termen lung, arată că prevenția poate reduce riscurile. În lipsa unor măsuri de adaptare, însă, mortalitatea și îmbolnăvirile asociate temperaturilor extreme sunt așteptate să crească.
