Doar 6,9% dintre persoanele cu sindrom Lynch chestionate în Germania luau aspirină în mod specific pentru prevenirea cancerului, deși cercetările sugerează că acest medicament ar putea reduce riscul de cancer colorectal în cazul lor.
Doar 6,9% dintre participanți luau aspirină în mod specific pentru prevenirea cancerului asociat sindromului Lynch, potrivit unui sondaj realizat în Germania.
Sindromul Lynch este o afecțiune ereditară care crește riscul de cancer colorectal și al altor tipuri de cancer.
O doză de 100 mg de aspirină pe zi ar putea fi o opțiune preventivă pentru persoanele cu sindrom Lynch, potrivit rezultatelor studiului CaPP3, dar echivalența cu doza mai mare nu a fost demonstrată formal în toate analizele.
Colonoscopia rămâne esențială pentru supravegherea persoanelor cu risc genetic crescut. Aspirina nu trebuie începută fără recomandarea medicului, deoarece poate provoca sângerări și alte reacții adverse.
Aspirina este cunoscută mai ales pentru efectele sale împotriva durerii și febrei, dar ar putea avea un rol important și în prevenirea cancerului colorectal la persoanele cu o anumită predispoziție genetică. Cu toate acestea, un sondaj realizat în Germania arată că utilizarea sa în acest scop rămâne redusă, chiar și în rândul persoanelor care cunosc importanța controalelor medicale periodice.
Cercetarea, publicată în revista The Lancet Gastroenterology & Hepatology, atrage atenția asupra unei probleme importante: existența dovezilor științifice nu înseamnă automat că o strategie preventivă ajunge să fie utilizată pe scară largă.
Studiul a analizat răspunsurile a 539 de persoane cu sindrom Lynch din Germania, o categorie de pacienți cu risc crescut de cancer, pentru care prevenția și depistarea precoce au o importanță deosebită.
Sindromul Lynch este o afecțiune ereditară asociată cu modificări ale genelor implicate în repararea ADN-ului. Atunci când acest mecanism nu funcționează corespunzător, se pot acumula erori genetice care favorizează dezvoltarea tumorilor.
Persoanele cu acest sindrom au un risc mai mare de a dezvolta cancer colorectal, dar și alte forme de cancer, inclusiv cancer endometrial. Riscul individual diferă în funcție de gena afectată, de istoricul familial și de alți factori.
Din acest motiv, supravegherea medicală regulată, în special colonoscopiile efectuate la intervalele recomandate de specialiști, reprezintă o componentă esențială a îngrijirii acestor persoane.
Cercetările anterioare din cadrul studiului internațional CAPP2 au arătat că aspirina, cunoscută și sub denumirea de acid acetilsalicilic, poate reduce riscul pe termen lung de cancer colorectal la persoanele cu sindrom Lynch.
În CAPP2 a fost analizată o doză zilnică de 600 mg. Ulterior, studiul CaPP3 a evaluat dacă doze mai mici ar putea oferi un beneficiu preventiv comparabil.
Rezultatele CaPP3 sugerează că și o doză de 100 mg pe zi ar putea avea un efect similar în prevenirea cancerului colorectal, cu posibilitatea unui profil de siguranță mai favorabil, în special în privința complicațiilor hemoragice.
Totuși, există o precizare importantă: criteriile statistice necesare pentru a demonstra formal echivalența dintre doze nu au fost îndeplinite în toate analizele. Prin urmare, rezultatele nu trebuie interpretate ca o dovadă definitivă că dozele sunt identice ca eficacitate.
„Rezultatele studiului CaPP3 sugerează că doza de 100 mg pe zi ar putea fi o opțiune practică și mai bine tolerată pentru mulți pacienți”, a explicat dr. Robert Hüneburg, autor corespondent al cercetării și medic șef la Clinica Medicală I a Spitalului Universitar din Bonn.
Sondajul a fost realizat între decembrie 2025 și februarie 2026, înainte de publicarea rezultatelor CaPP3. Prin urmare, răspunsurile reflectă informațiile științifice disponibile la momentul respectiv.
Rezultatele au arătat că aproximativ 97% dintre participanți cunoșteau recomandările specifice de screening, iar aproape toți efectuau periodic colonoscopii. Cu toate acestea, numai 10,4% au declarat că luau aspirină în prezent, indiferent de motiv.
Mai mult, doar 6,9% din întregul grup utilizau medicamentul în mod specific pentru prevenirea cancerului asociat sindromului Lynch.
Printre motivele invocate s-au numărat lipsa discuțiilor anterioare despre această opțiune, teama de reacții adverse și incertitudinea privind dovezile științifice.
Dr. Anne-Sophie Layritz, coautoare principală a studiului și medic asistent la Clinica Medicală I din Bonn, a subliniat că aceste motive pot contribui la diferența dintre ceea ce arată cercetările și ceea ce se întâmplă în practica medicală.
Deși aspirina este un medicament accesibil și utilizat pe scară largă, administrarea sa preventivă nu este potrivită automat pentru orice persoană cu risc de cancer.
Acidul acetilsalicilic influențează funcția trombocitelor, celulele sanguine implicate în coagulare. Din acest motiv, poate crește riscul de sângerare, inclusiv de hemoragie digestivă. Riscurile pot fi mai importante la persoanele cu antecedente de ulcer sau hemoragie, la cele care iau anticoagulante și în anumite alte situații medicale.
Alegerea dozei și durata administrării trebuie stabilite împreună cu medicul, ținând cont de riscul individual de cancer, de riscul hemoragic, de celelalte tratamente și de istoricul medical.
Rezultatele studiilor dedicate sindromului Lynch nu înseamnă că orice persoană ar trebui să ia aspirină pentru a preveni cancerul colorectal. Beneficiile observate într-un grup cu risc genetic crescut nu pot fi extrapolate automat populației generale.
Sondajul a evidențiat și deschiderea participanților față de alte strategii preventive aflate în cercetare.
Aproximativ trei sferturi dintre respondenți au declarat că ar putea lua în considerare participarea la un studiu privind un vaccin preventiv împotriva cancerului bazat pe tehnologia ARN mesager (ARNm). După ce au primit informații suplimentare, proporția a crescut la aproximativ 80%.
De asemenea, peste 92% au spus că și-ar dori să primească un astfel de vaccin dacă ar fi aprobat în viitor. Majoritatea au acceptat, în principiu, și posibilitatea repartizării într-un grup placebo, precum și existența unui anumit risc de reacții adverse în cadrul unui studiu clinic.
Aceste răspunsuri indică un interes considerabil pentru noi metode de prevenție și pentru implicarea în cercetare. Totuși, disponibilitatea de a participa la un studiu nu înseamnă că un vaccin împotriva cancerului asociat sindromului Lynch este deja aprobat sau disponibil pentru utilizare curentă.
Autorii descriu un decalaj între dovezile științifice, consilierea medicală și utilizarea efectivă a strategiilor de prevenție. Datele sugerează că persoanele cu sindrom Lynch sunt interesate de reducerea riscului de cancer, dar au nevoie de informații clare despre beneficiile și limitele fiecărei opțiuni.
O discuție medicală inițiată din timp, explicațiile pe înțelesul pacienților și evaluarea individuală a riscurilor ar putea contribui la luarea unor decizii informate.
Cercetarea a fost realizată cu sprijinul centrelor din cadrul Consorțiului german pentru cancerul colorectal familial și în colaborare cu organizația de autoajutorare SemiColon. Implicarea persoanelor afectate a ajutat echipa să formuleze întrebările de cercetare și să interpreteze rezultatele și din perspectiva pacienților.
Concluzia: aspirina ar putea reprezenta o opțiune importantă de prevenție pentru anumite persoane cu sindrom Lynch, iar cercetările recente susțin investigarea unor doze mai mici. Totuși, decizia de administrare trebuie individualizată și luată împreună cu medicul, fără a înlocui colonoscopiile și celelalte măsuri recomandate de supraveghere.
Sursa studiului: Anne-Sophie Layritz et al., „The implementation gap in aspirin chemoprevention for Lynch syndrome”, The Lancet Gastroenterology & Hepatology (2026). DOI: 10.1016/S2468-1253(26)00216-5.