Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au identificat o cauză anterior ignorată a accidentelor vasculare cerebrale (AVC) lacunare. Această descoperire explică de ce aspirina și alte medicamente anticoagulante nu oferă protecție eficientă pentru o proporție semnificativă de pacienți.
Timp de decenii, comunitatea medicală a considerat că AVC-ul lacunar apare din cauza acumulării de depozite adipoase (ateroscleroză) care blochează arterele mici din creier. Totuși, noul studiu publicat în revista Circulation răstoarnă această ipoteză. Datele arată că problema nu este un blocaj fizic, ci o degenerare a structurii vaselor de sânge.
Spre deosebire de accidentele vasculare cerebrale tipice, unde arterele se îngustează, AVC-ul lacunar este strâns legat de lărgirea nefirească a arterelor cerebrale.
Cercetarea a monitorizat 229 de pacienți prin scanări cerebrale și teste cognitive detaliate. Rezultatele indică faptul că persoanele care prezintă această lărgire arterială au un risc de patru ori mai mare să sufere un accident vascular lacunar. Acest fenomen este un simptom direct al bolii vaselor mici (Small Vessel Disease).
Tratamentele preventive standard, precum aspirina, vizează prevenirea cheagurilor de sânge. În cazul AVC-ului lacunar, mecanismul distructiv este diferit:
Accidentele vasculare lacunare reprezintă 25% din totalul cazurilor de AVC la nivel global. Doar în Marea Britanie, aproximativ 35.000 de persoane primesc acest diagnostic anual. Deși factori precum hipertensiunea, fumatul și diabetul rămân riscuri majore, abordarea terapeutică trebuie să se schimbe radical.
"Recunoașterea acestei distincții este crucială. Trebuie să dezvoltăm terapii noi care să vizeze daunele microvasculare, în loc să ne limităm la prevenirea cheagurilor", afirmă prof. Joanna Wardlaw, coordonatoarea studiului.