Un test de 10 minute poate estima mai precis riscul de infarct și AVC și poate ajuta medicii să decidă dacă tratamentul cu statine este necesar.
O simplă investigație imagistică poate oferi informații esențiale despre riscul real de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Un nou studiu publicat în JACC arată că măsurarea calciului din arterele coronare ajută medicii să decidă mai precis cine are nevoie de tratament cu statine și cine poate evita această terapie.
Statinele sunt medicamente utilizate pentru scăderea colesterolului LDL ("colesterolul rău") și reducerea riscului de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Totuși, nu toate persoanele cu colesterol crescut au nevoie imediat de acest tratament. Tocmai de aceea, medicii caută metode prin care să estimeze cât mai precis riscul cardiovascular individual.
Medicii estimează riscul de boli cardiovasculare pe baza mai multor factori, precum vârsta, tensiunea arterială, colesterolul, diabetul sau fumatul. Aceste calcule oferă o imagine generală, însă nu reflectă întotdeauna starea reală a arterelor.
Există persoane cu un risc calculat moderat care au deja depuneri importante de aterom în vasele inimii. În același timp, alți pacienți pot avea un risc estimat asemănător, dar fără semne de ateroscleroză.
Această diferență poate influența decizia privind tratamentul preventiv, în special administrarea statinelor.
Scorul de calciu coronarian, cunoscut și sub denumirea de Coronary Artery Calcium (CAC), reprezintă cantitatea de calciu depusă în pereții arterelor coronare.
Investigația se efectuează prin tomografie computerizată cardiacă și nu necesită substanță de contrast.
Prezența calciului indică existența plăcilor de aterom. Cu cât scorul este mai mare, cu atât probabilitatea unui eveniment cardiovascular în următorii ani crește.
În schimb, un scor egal cu zero sugerează că riscul este considerabil mai mic decât arată uneori calculele bazate exclusiv pe factorii clasici.
Studiul a analizat datele provenite din proiectul american MESA, una dintre cele mai importante cercetări dedicate prevenirii bolilor cardiovasculare.
Au fost incluși 5.698 de adulți fără boli cardiovasculare diagnosticate la începutul studiului. Vârsta medie a participanților a fost de 61,5 ani, iar peste jumătate au fost femei.
Toți participanții au efectuat o tomografie pentru determinarea scorului de calciu coronarian. Cercetătorii au urmărit apoi apariția infarctului, accidentului vascular cerebral și a altor evenimente cardiovasculare pe parcursul a zece ani.
Rezultatele au fost publicate în revista Journal of the American College of Cardiology (JACC).
Diferențele dintre persoanele fără calciu coronarian și cele care prezentau depuneri au fost evidente.
În rândul persoanelor pentru care ghidurile nu recomandau tratament cu statine, riscul de evenimente cardiovasculare a rămas foarte redus atunci când scorul CAC a fost zero.
În schimb, prezența calciului în arterele coronare a fost asociată cu un risc de aproape patru ori mai mare.
Diferențe similare au apărut și la persoanele pentru care tratamentul cu statine reprezenta doar o opțiune. Dacă investigația nu identifica depuneri de calciu, probabilitatea unui infarct sau AVC era redusă. Dacă testul evidenția calciu coronarian, riscul creștea semnificativ.
La pacienții pentru care ghidurile recomandau deja statine, existența calciului coronarian s-a asociat cu cele mai ridicate rate de evenimente cardiovasculare.
Un rezultat egal cu zero nu garantează absența completă a riscului cardiovascular.
Totuși, studiul confirmă că aceste persoane au, în general, un risc mult mai mic decât pacienții care prezintă calcificări coronariene.
Acest aspect poate oferi medicului argumente suplimentare atunci când există incertitudine privind inițierea tratamentului cu statine.
În multe situații, rezultatul poate evita administrarea inutilă a unui tratament pe termen lung.
Autorii studiului consideră că testul are cea mai mare valoare la persoanele aflate într-o zonă de risc intermediar.
Acestea nu au un risc suficient de mare pentru ca tratamentul să fie obligatoriu, dar nici un risc atât de mic încât prevenția medicamentoasă să fie exclusă.
În astfel de cazuri, scorul de calciu coronarian poate înclina balanța într-o direcție sau alta.
Rezultatele au arătat că persoanele cu valori ale colesterolului LDL între 70 și 189 mg/dl și fără diabet prezentau un risc de aproximativ două ori mai mare atunci când investigația identifica depuneri de calciu.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial.
Tratamentul preventiv are cel mai mare beneficiu atunci când se adresează persoanelor cu risc real crescut. În același timp, evitarea tratamentului inutil reduce expunerea la efecte adverse și costurile medicale.
Autorii studiului spun că scorul de calciu coronarian poate completa instrumentele moderne de evaluare a riscului și poate oferi o imagine mai apropiată de situația reală a arterelor.
Astfel, medicul poate personaliza recomandările privind tratamentul cu statine, modificările stilului de viață și monitorizarea ulterioară.
Cercetătorii atrag atenția că analiza s-a bazat pe date colectate la începutul studiului MESA, iar distribuția actuală a factorilor de risc din populație poate fi diferită.
În plus, participanții și medicii au cunoscut rezultatele investigației, aspect care ar fi putut influența conduita terapeutică.
De asemenea, cohorta MESA a inclus persoane relativ sănătoase, fără boli cardiovasculare cunoscute, ceea ce poate explica numărul mai mic de evenimente observate față de alte populații cu risc mai mare.
Chiar și în aceste condiții, cercetătorii consideră că scorul de calciu coronarian reprezintă un instrument valoros pentru rafinarea estimării riscului cardiovascular și pentru alegerea celei mai potrivite strategii de prevenție.