AST și ALT crescute. Ce arată analizele ficatului și care e legătura cu cancerul

Valorile crescute ale transaminazelor AST și ALT pot ridica semne de întrebare atunci când apar pe buletinul de analize. Unele persoane se tem că ar putea avea cancer, mai ales dacă rezultatele depășesc limitele normale.

Totuși, transaminazele crescute nu înseamnă automat cancer. De cele mai multe ori, acestea indică o problemă a ficatului, precum ficatul gras, hepatita, consumul excesiv de alcool sau reacțiile la anumite medicamente.

Există și situații în care cancerul de ficat sau tumorile care s-au răspândit la ficat pot modifica valorile acestor enzime. Analizele de sânge nu pot stabili singure cauza. Medicii țin cont de nivelul transaminazelor, de evoluția lor, de simptome și de rezultatele altor investigații.

AST și ALT: Ce sunt transaminazele și ce arată valorile crescute

AST și ALT sunt enzime care se găsesc în interiorul celulelor. ALT se află în principal în ficat, în timp ce AST este prezentă și în mușchi, inimă și alte țesuturi. Atunci când celulele sunt afectate, aceste enzime pot ajunge în sânge, iar valorile lor pot depăși limitele normale.

Prin urmare, transaminazele crescute pot semnala o leziune a celulelor, dar nu arată cu exactitate ce boală a provocat-o.

Un rezultat anormal nu confirmă cancerul și nici nu îl exclude. Unele persoane cu cancer de ficat au valori normale ale AST și ALT, mai ales în stadiile timpurii, potrivit OncoDaily.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale transaminazelor crescute

În cele mai multe cazuri, valorile mari ale AST și ALT au cauze care nu au legătură cu cancerul.

Printre acestea se numără:

• Ficatul gras: Acumularea de grăsime în ficat poate provoca inflamație și leziuni ale celulelor hepatice. Afecțiunea apare frecvent la persoanele cu obezitate, diabet de tip 2 sau rezistență la insulină.
• Consumul excesiv de alcool: Alcoolul poate afecta ficatul și poate duce la creșterea transaminazelor. În unele cazuri, AST crește mai mult decât ALT.
• Hepatita virală: Infecțiile cu virusurile hepatitice A, B sau C pot provoca inflamația ficatului. Hepatitele B și C pot deveni cronice și pot duce, în timp, la leziuni hepatice severe.
• Medicamentele și suplimentele: Unele medicamente, inclusiv paracetamolul, anumite antibiotice și unele suplimente din plante, pot afecta ficatul.
• Bolile autoimune: În hepatita autoimună, sistemul imunitar atacă celulele ficatului și provoacă inflamație.

AST poate crește și din cauze care nu țin de ficat. Efortul fizic intens, traumatismele musculare și anumite boli ale mușchilor pot duce la valori mai mari ale acestei enzime.

De aceea, medicul trebuie să analizeze rezultatele în contextul stării generale de sănătate și al istoricului pacientului.

Poate cancerul de ficat să crească valorile AST și ALT?

Cancerul de ficat poate provoca o creștere a transaminazelor, dar acest lucru nu se întâmplă în toate cazurile. Cel mai frecvent tip de cancer primar de ficat este carcinomul hepatocelular. Acesta apare adesea la persoanele cu ciroză, hepatită cronică B sau C ori alte boli hepatice.

În aceste situații, valorile crescute ale AST și ALT pot avea legătură cu boala hepatică preexistentă, nu neapărat cu tumora în sine.

Pe măsură ce cancerul evoluează, poate afecta celulele din jur sau poate împiedica circulația normală a bilei. În funcție de situație, se pot modifica și alte analize, precum fosfataza alcalină (ALP), bilirubina, albumina și INR, un indicator al coagulării sângelui.

Medicii pot recomanda și analiza AFP, care măsoară nivelul unei proteine numite alfa-fetoproteină. Aceasta poate avea valori crescute în cancerul de ficat, dar rezultatul nu confirmă singur diagnosticul. AFP poate crește și în anumite boli hepatice, iar unele persoane cu cancer au valori normale.

Cancerul de ficat poate exista chiar și atunci când transaminazele sunt normale. Din acest motiv, persoanele cu risc crescut au nevoie de supraveghere medicală, care poate include ecografie hepatică și determinarea AFP la intervale de aproximativ șase luni.

Dacă investigațiile imagistice arată o leziune suspectă, medicul poate recomanda un CT cu substanță de contrast sau un RMN pentru a clarifica diagnosticul. În anumite situații, este necesară și o biopsie.

Ce tipuri de cancer pot provoca transaminaze crescute?

AST și ALT pot crește și atunci când un cancer din alt organ se răspândește la ficat. Aceste tumori secundare se numesc metastaze hepatice.

Printre cancerele care pot ajunge la ficat se numără:

• Cancerul colorectal: Este una dintre cauzele frecvente ale metastazelor hepatice. Tumorile pot afecta țesutul hepatic și pot modifica rezultatele analizelor.
• Cancerul de sân: Valorile crescute ale transaminazelor pot apărea în cazul metastazelor hepatice, dar și din cauza tratamentelor oncologice sau a altor boli ale ficatului.
• Cancerul pancreatic: O tumoră poate bloca un canal biliar sau se poate răspândi la ficat, situații care pot modifica mai multe analize.
• Cancerul pulmonar: În cazul metastazelor hepatice, pot apărea modificări ale transaminazelor și ale altor markeri ai funcției hepatice.
• Cancerul gastric: Boala poate afecta ficatul atunci când apar metastaze.
• Melanomul și unele tumori neuroendocrine se pot răspândi, de asemenea, la ficat.

Totuși, transaminazele crescute nu pot arăta dacă un cancer s-a răspândit la ficat. Pentru un astfel de diagnostic sunt necesare evaluarea medicală și, atunci când există suspiciuni, investigații imagistice.

În cazul metastazelor sau al blocării căilor biliare, fosfataza alcalină și GGT pot crește mai mult decât AST și ALT. Bilirubina poate avea și ea valori mari, iar pielea și albul ochilor pot căpăta o nuanță galbenă, semn cunoscut drept icter.

Ce înseamnă raportul AST/ALT? Poate indica un cancer?

Raportul AST/ALT, cunoscut și ca raportul De Ritis, se calculează prin împărțirea valorii AST la valoarea ALT.

Medicii pot folosi acest raport pentru a obține indicii despre cauza afectării ficatului. De exemplu, un raport mai mare de 2 apare frecvent în bolile hepatice asociate consumului excesiv de alcool, dar poate avea și alte explicații, inclusiv ciroza sau leziunile musculare.

Cercetătorii au analizat și legătura dintre acest raport și evoluția anumitor tipuri de cancer. Un studiu care a inclus 536 de pacienți cu cancer colorectal în stadiile II și III a arătat că un raport AST/ALT mai mare s-a asociat cu o perioadă mai scurtă fără recidivă. Totuși, raportul nu a avut o asociere semnificativă cu supraviețuirea generală.

Aceste rezultate pot avea valoare în cercetare, dar raportul AST/ALT nu este un test validat pentru depistarea cancerului.

Nu există o valoare a AST, a ALT sau a raportului dintre ele care să confirme singură un diagnostic de cancer.

Cât de mari trebuie să fie transaminazele pentru a indica o problemă gravă?

Nu există un prag universal al AST sau ALT care să indice cancerul. Medicii compară rezultatele cu limita superioară a intervalului normal stabilit de laborator și analizează cât de mult o depășesc.

Creșterile ușoare pot apărea în ficatul gras, după consumul de alcool sau în urma administrării anumitor medicamente. Valorile mult mai mari pot indica o leziune hepatică importantă și necesită o evaluare rapidă.

Creșterile foarte mari ale transaminazelor apar mai frecvent în situații precum hepatita acută, intoxicația cu anumite medicamente sau reducerea severă a fluxului de sânge către ficat decât în cancerul în sine.

Dacă AST este crescută, dar ALT rămâne normală, medicul poate lua în calcul și o cauză musculară. O analiză numită CK, care măsoară creatinkinaza, poate ajuta la identificarea unei eventuale leziuni musculare.

Contează și evoluția rezultatelor. O valoare care rămâne crescută sau continuă să urce poate necesita investigații suplimentare, chiar dacă pacientul nu are simptome.

Ce trebuie să faci dacă AST și ALT rămân crescute?

Dacă analizele arată transaminaze crescute, medicul poate recomanda repetarea testelor și investigații suplimentare, în funcție de nivelul valorilor și de istoricul medical.

Evaluarea poate include:

• Verificarea medicamentelor și suplimentelor administrate.
• Discuții despre consumul de alcool și factorii de risc pentru bolile hepatice.
• Teste pentru hepatitele virale.
• Analize pentru bilirubină, fosfatază alcalină, GGT, albumină și coagularea sângelui.
• Investigații pentru boli autoimune sau acumularea excesivă de fier, dacă există suspiciuni.
• Ecografie hepatică și, în funcție de rezultate, CT sau RMN.

Dacă valorile rămân crescute fără o explicație clară, medicul poate recomanda un consult la gastroenterologie sau hepatologie.

Persoanele care urmează tratamente oncologice trebuie să discute cu medicul despre orice modificare a analizelor. Chimioterapia, imunoterapia și unele terapii țintite pot afecta ficatul, fără ca acest lucru să însemne neapărat că boala oncologică a progresat.

Când trebuie să mergi urgent la medic?

Icterul, urina închisă la culoare, durerea abdominală persistentă, umflarea abdomenului sau pierderea inexplicabilă în greutate necesită evaluare medicală promptă. Confuzia, sângerările neobișnuite sau durerea abdominală severă impun evaluare de urgență.

Transaminazele crescute nu înseamnă automat cancer

Valorile mari ale AST și ALT indică o posibilă afectare a celulelor, dar nu identifică singure cauza. Ficatul gras, hepatitele, alcoolul și anumite medicamente sunt explicații mai frecvente decât cancerul.

Cancerul de ficat și metastazele hepatice pot modifica aceste analize, însă unele persoane cu cancer au transaminaze normale. Diagnosticul depinde de evaluarea medicală, de celelalte analize și, atunci când este necesar, de investigațiile imagistice.