Temperaturile ridicate din timpul verii reprezintă un test major de rezistență pentru organismul uman. Mulți oameni simt că fructele și legumele proaspete nu mai sunt suficiente pentru a menține un nivel optim de energie atunci când termometrele explodează.
Totuși, decizia de a reveni la preparate consistente poate avea consecințe severe asupra sănătății.
Renumitul medic neurochirurg Vlad Ciurea trage un semnal de alarmă extrem de serios: anumite excese alimentare, extrem de populare printre români, pun în pericol direct funcțiile inimii și ale creierului.
Atunci când canicula devine insuportabilă, tendința naturală este de a căuta soluții rapide pentru recăpătarea energiei. Profesorul Vlad Ciurea subliniază însă că adaptarea la temperaturile ridicate impune o disciplină strictă a farfuriei.
"Trebuie să ne protejăm întregul organism, inclusiv funcția de comandă a creierului. Important este ce mâncăm și cu ce ne hidratăm.
În primul rând, alimentația trebuie să fie cât mai ușoară. De aceea există atâtea salate și preparate specifice zonelor cu temperaturi ridicate. Cum reușesc oamenii să facă față căldurii? Consumând cât mai multe salate și băuturi ușoare, evitând energizantele și mesele foarte consistente. Este recomandat să avem mese mai dese, dar în cantități reduse", explică renumitul neurochirurg, la Antena3 CNN.
Prima regulă de aur pentru a face față disconfortului termic constă în simplificarea radicală a meniului zilnic. Zonele geografice recunoscute istoric pentru temperaturi extreme au dezvoltat culturi culinare bazate pe preparate fluide și lejere.
Secretul longevității și al rezistenței în aceste regiuni stă tocmai în consumul de salate și băuturi ușoare, alături de excluderea completă a băuturilor energizante și a meselor hipercalorice. De asemenea, nutriția de vară presupune un ritm fragmentat: mese mai dese, dar în cantități reduse.
Lista neagră a alimentelor interzise sub soarele arzător include grăsimile în exces, preparatele prăjite și produsele ultraprocesate. Printre acestea se numără și micii, un simbol al meselor de weekend în România, care devin extrem de nocivi dacă sunt consumați în mod repetat pe timp de caniculă.
"Există și alimente care ar trebui evitate. Tot ce înseamnă grăsimi în exces, mâncăruri prăjite sau ultraprocesate. Chiar și micii, atât de îndrăgiți de români, ar trebui consumați cu măsură.
Poate doar duminica, la grătar. Una este un grătar ocazional și alta este consumul frecvent. Dacă vrei să fii activ și să muncești, nu poți mânca în permanență alimente grele pentru metabolism și pentru organism", a mai explicat acad. prof. univ. dr. Vlad Ciurea.
Efectele unei alimentații inadecvate nu se limitează la o simplă senzație de disconfort gastric. Conexiunea dintre stomac, inimă și creier devine critică în momentele în care corpul luptă deja cu stresul termic, poluarea fonică sau agitația cotidiană.
"Oricum organismul este deja supus unui stres cauzat de căldură, circulație, zgomot și activitățile zilnice. Dacă adăugăm și o masă foarte grea, aceasta cade ca un bolovan în stomac.
În perioadele de caniculă, circulația cerebrală poate fi afectată, iar o digestie dificilă poate contribui la apariția unor probleme de irigare a organelor importante, inclusiv a creierului și inimii", avertizează acad. prof. univ. dr. Vlad Ciurea.
În perioadele de caniculă, organismul direcționează o mare parte din fluxul sanguin către periferie pentru a asigura răcirea prin transpirație. În momentul în care stomacul primește o cantitate uriașă de grăsimi și proteine greu de descompus, procesul de digestie solicită un aport masiv de sânge.