Gustările nu sunt chiar dușmanul dietei! Ce alimente poți consuma între mese

Ce trebuie să știi

• Gustările nu înseamnă automat alimente nesănătoase – multe dintre cele consumate de participanții la studiu se încadrau în recomandările nutriționale olandeze.

• Participanții consumau, în medie, 4-5 gustări pe zi, iar 64% dintre acestea respectau recomandările „Wheel of Five”.

• Același aliment poate avea semnificații diferite în funcție de moment, loc și motivul pentru care este consumat.

• Nu doar foamea ne determină să gustăm: pot conta obișnuința, energia, comoditatea, relaxarea, sănătatea sau interacțiunea socială.

Gustarea nu înseamnă neapărat chipsuri și ciocolată

Când spunem „gustare”, ne gândim adesea la ceva consumat rapid între mese: un baton dulce, câțiva biscuiți, chipsuri sau o ciocolată. Însă cercetarea lui Mariëlle de Vaal arată că această imagine este incompletă.

De Vaal a urmărit timp de un an comportamentele alimentare ale 264 de tineri olandezi din generația milenială, folosind o aplicație mobilă, conform Medical Xpress. Participanții își înregistrau alimentele și băuturile consumate și precizau contextul în care acestea erau consumate, de exemplu „mic dejun”, „prânz”, „între mese” sau „înlocuitor de masă”.

Rezultatul? Gustările dintre mesele principale apăreau frecvent, însă nu erau sinonime cu alimentele considerate în mod obișnuit „junk food”.

În medie, participanții aveau patru până la cinci momente de gustare pe zi, iar 64% dintre produsele consumate în aceste momente se încadrau în recomandările nutriționale olandeze „Wheel of Five”.

Printre exemple se numărau fructele, castraveții, pâinea, iaurtul și cafeaua neagră.

Cu alte cuvinte, o gustare poate face parte foarte bine dintr-o alimentație sănătoasă.

Un castravete poate fi gustare într-un moment și altceva în altul

Una dintre cele mai interesante concluzii ale cercetării este că nu alimentul în sine definește întotdeauna gustarea.

De exemplu, un participant putea mânca un castravete dimineața, la serviciu, pentru a-și potoli foamea până la prânz. În acest caz, alimentul era perceput drept o gustare între mese.

Același castravete putea fi consumat însă seara, în timp ce persoana petrecea timp cu prietenii, și era considerat tot o gustare, dar cu o altă semnificație.

Diferența nu era în castravete, ci în situație și motivul consumului.

Și cafeaua poate fi „gustare” sau răsfăț

Un exemplu și mai surprinzător este cafeaua.

O ceașcă de cafea neagră băută la serviciu poate reprezenta un moment funcțional: o persoană o consumă pentru energie sau pentru a trece mai ușor până la următoarea masă.

Aceeași cafea, băută pe o terasă împreună cu prietenii, poate avea cu totul alt rol. Nu mai este doar despre cofeină, ci poate deveni un moment de relaxare, socializare sau răsfăț.

Așadar, pentru a înțelege comportamentul alimentar, nu este suficient să știm ce consumă cineva. Trebuie să știm și de ce, unde și împreună cu cine.

De ce mâncăm între mese?

Potrivit cercetării, oamenii nu consumă alimente și băuturi între mesele principale doar pentru că le este foame sau sete.

Gustarea poate apărea din:

• obișnuință;

• comoditate;

• nevoia de energie;

• dorința de relaxare;

• preocuparea pentru sănătate;

• pofta de ceva gustos;

• interacțiunea cu alte persoane.

Iar aceste motive se pot schimba chiar în cazul aceleiași persoane, de la o parte a zilei la alta.

O persoană poate alege o gustare dimineața pentru a-și menține energia până la prânz, iar seara poate mânca ceva asemănător pentru că este alături de prieteni sau pur și simplu pentru că îi este poftă.

Contextul schimbă comportamentul.

„Snackificarea” schimbă modul în care privim mesele

Cercetarea aduce în discuție și un fenomen tot mai vizibil: „snackificarea” alimentației.

Granița dintre masă și gustare devine tot mai puțin clară. O gustare poate ajunge să înlocuiască o masă, în timp ce un aliment asociat în mod tradițional cu o masă poate fi consumat între mesele principale.

Un exemplu simplu este sandvișul. În mod obișnuit, acesta ar putea fi considerat un prânz. Dar dacă este mâncat rapid între două activități, poate deveni, pentru persoana respectivă, o gustare.

În același timp, o zi alimentară nu mai trebuie neapărat să fie formată din trei mese mari. Unii oameni își distribuie alimentele și băuturile în mai multe momente de consum mai mici, pe parcursul zilei.

Gustarea este mai mult decât ceea ce avem în farfurie

De Vaal propune astfel o perspectivă mai largă: gustarea poate fi privită ca un continuum, în care alimentul sau băutura, contextul, motivul și semnificația personală se influențează reciproc.

O gustare poate fi, în funcție de situație, o soluție pentru foame, o sursă de energie, un ritual, un moment de relaxare sau o ocazie de socializare.

Asta explică și de ce aceeași alegere alimentară nu are neapărat aceeași semnificație de fiecare dată.

Recomandările pentru alimentație ar putea avea nevoie de o schimbare

Concluziile cercetării ridică o întrebare importantă și pentru recomandările nutriționale: este suficient să le spunem oamenilor să nu mai mănânce gustări?

Potrivit lui De Vaal, o abordare mai utilă ar putea lua în calcul situația concretă în care apare gustarea.

De exemplu, o persoană care vrea să reducă zahărul ar putea beneficia mai mult de identificarea unei anumite gustări dulci consumate în fiecare după-amiază și găsirea unei alternative potrivite decât de o regulă generală precum „evită gustările”.

Cu alte cuvinte, schimbarea ar putea începe prin înțelegerea propriului comportament alimentar, nu prin demonizarea tuturor gustărilor.

Întrebarea importantă nu este doar „Ce mănânc?”

Mesajul central al cercetării este simplu: înainte de a considera o gustare „bună” sau „rea”, merită să ne întrebăm de ce o consumăm.

Ne este foame? Avem nevoie de energie? Este un obicei? Suntem plictisiți? Vrem să ne relaxăm? Suntem cu prietenii? Sau pur și simplu ne este poftă?

Această conștientizare poate ajuta oamenii să-și observe tiparele și să adapteze gustările la propriile nevoi.

Iar concluzia lui De Vaal schimbă perspectiva asupra unei idei pe care mulți o consideră deja incontestabilă: gustările nu sunt neapărat nesănătoase și nu merită să primească automat o reputație atât de proastă.