Seamănă ca mărime cu o portocală și are un miros similar, dar are coaja verde sau galbenă și un gust amar-acru, ceea ce o face practic necomestibilă ca fruct. În schimb, uleiurile și sucurile ei sunt folosite pentru ceai, extracte, suplimente și ulei esențial.
1) Poate îmbunătăți profilul de colesterol (LDL/HDL)
Studiile sugerează că bergamota poate scădea LDL (“colesterolul rău”) și poate crește HDL (“colesterolul bun”). Efectul este pus pe seama conținutului de fitocompuși ai bergamotei, în special polifenoli și flavonoide.
Cercetările menționează că bergamota ar putea influența un mecanism similar cu cel al statinelor (medicamente folosite frecvent pentru scăderea colesterolului). Unele studii arată și că bergamota poate crește eficiența statinelor și poate îmbunătăți metabolismul lipidelor.
2) Ar putea ajuta la controlul glicemiei, dar dovezile la oameni sunt limitate
Deși studiile pe oameni sunt încă puține, unele rezultate indică faptul că bergamota poate scădea nivelul glucozei din sânge. Un studiu citat a raportat că administrarea a 500 - 1.000 mg de extract de bergamotă pe zi, timp de 30 de zile, a dus la o scădere semnificativă a glicemiei.
Acest efect este asociat tot cu polifenolii, descriși ca antioxidanți care pot îmbunătăți rezistența la insulină. Pentru concluzii ferme, este subliniată nevoia de mai multe studii la oameni.
3) Antioxidanții ar putea reduce inflamația
Bergamota are un conținut bogat de antioxidanți, iar studiile pe animale sugerează că flavonoidele din bergamotă pot reduce inflamația. Pentru confirmare la oameni, sunt necesare cercetări suplimentare.
Cercetări mai noi evaluează inclusiv efectele antiinflamatoare ale subproduselor (de exemplu, sucul). Se menționează că diversitatea antioxidanților din sucul de bergamotă ar putea ajuta la gestionarea unor boli cronice precum bolile cardiovasculare și diabetul.