Angajații din saloanele de manichiură ar putea fi expuși la riscuri pentru sănătate mai mari decât se estima până acum.
Aerul din saloanele de manichiură poate conține amestecuri de substanțe chimice eliberate de lacuri, solvenți și produsele pentru unghii artificiale.
Cercetătorii au identificat creșteri bruște ale concentrațiilor de compuși organici volatili (COV), care pot fi trecute cu vederea atunci când se calculează media expunerii pe o tură întreagă.
Deși benzenul a fost detectat în concentrații scăzute, estimările riscului de cancer pe durata vieții au depășit pragul de referință al EPA în mai multe saloane, în anumite scenarii.
Limitele actuale de expunere profesională ar putea să nu protejeze suficient toți angajații, în special grupurile vulnerabile, susțin cercetătorii.
Mirosul puternic al produselor pentru unghii este ceva obișnuit într-un salon de manichiură. Însă ceea ce nu se vede poate fi mai important decât pare: concentrațiile substanțelor chimice din aer se pot modifica semnificativ de la un moment la altul, iar expunerea angajaților ar putea fi subestimată prin metodele obișnuite de monitorizare.
Aceasta este concluzia unui studiu publicat în revista Risk Analysis, care a analizat calitatea aerului din cinci saloane de manichiură din New York. Cercetătorii au urmărit concentrațiile substanțelor chimice minut cu minut, timp de o săptămână, și au identificat creșteri repetate ale nivelurilor de compuși organici volatili.
Rezultatele atrag atenția asupra unei probleme importante: calcularea unei medii pentru întreaga zi de lucru nu arată întotdeauna cât de mult pot crește concentrațiile anumitor substanțe într-un interval scurt.
În timpul procedurilor de manichiură și pedichiură sunt folosite numeroase produse care eliberează în aer compuși organici volatili (COV). Printre aceștia se numără acetona, acetatul de etil, toluenul și xilenii, dar și metacrilații utilizați în special la aplicarea unghiilor artificiale.
Potrivit cercetătorilor, amestecurile identificate în saloanele analizate erau formate în principal din solvenți care se evaporă rapid. Alte substanțe, precum metacrilații și benzenul, au fost detectate mai rar și în concentrații mai mici.
Problema este că angajații petrec multe ore în același mediu, inhalând în mod repetat aceste amestecuri chimice. Expunerea poate fi asociată cu iritații ale ochilor, nasului și plămânilor, efecte asupra sistemului nervos central, dar și cu posibile efecte negative asupra reproducerii.
Industria serviciilor de îngrijire a unghiilor valorează aproximativ 8 miliarde de dolari în SUA, iar numărul mare de produse utilizate face ca evaluarea expunerii profesionale să fie deosebit de importantă.
Unul dintre aspectele care au atras atenția cercetătorilor este prezența benzenului. Chiar dacă această substanță a fost identificată în concentrații scăzute, estimările realizate prin modelare au indicat un posibil risc de cancer pe durata vieții peste pragul de referință stabilit de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA).
Mai exact, în mai multe dintre saloanele analizate, riscul estimat a depășit nivelul de referință de 1 la 1 milion, în anumite scenarii de expunere.
Acest prag este utilizat în evaluarea riscurilor de cancer asociate expunerii la substanțe periculoase. Depășirea lui nu înseamnă că angajații vor dezvolta cancer, ci indică un risc estimat care justifică atenție și măsuri de protecție.
În ceea ce privește efectele asupra sănătății care nu sunt asociate cancerului, estimările s-au situat, în general, sub valorile de referință. Totuși, valorile calculate la limita superioară au depășit aceste repere în salonul în care au fost măsurate cele mai ridicate concentrații de COV.
O particularitate importantă a studiului este metoda de monitorizare folosită. Cercetătorii nu s-au limitat la prelevarea unor probe de aer pentru a calcula expunerea medie, ci au urmărit variațiile concentrațiilor chimice minut cu minut.
Monitorizarea a fost realizată cu ajutorul unui detector cu fotoionizare, completată de prelevarea unor probe specifice substanțelor chimice, folosind tuburi de desorbție termică.
Astfel, echipa a putut observa că nivelurile de COV nu rămân constante pe parcursul zilei, ci înregistrează creșteri și scăderi repetate.
De ce contează acest lucru? Pentru că o medie calculată pe durata unei ture de opt ore poate să nu reflecte momentele în care concentrațiile unor substanțe cresc brusc. Aceste episoade de expunere pe termen scurt ar putea contribui la apariția unor simptome acute, chiar dacă media zilnică nu pare îngrijorătoare.
Cercetătorii precizează însă că studiul nu a evaluat în mod direct simptomele angajaților și nici nu a identificat sursele fiecărui vârf de concentrație măsurat.
O altă problemă semnalată în studiu este modul în care sunt stabilite limitele de expunere profesională.
În general, acestea sunt concepute pentru a proteja bărbații adulți sănătoși, care nu sunt însărcinați, pe durata unui program standard de lucru de opt ore.
Însă această abordare ar putea să nu țină suficient cont de toate categoriile de angajați. Femeile aflate la vârsta fertilă reprezintă o mare parte din forța de muncă din saloanele de manichiură, iar cercetătorii atrag atenția că evaluările actuale ar putea să nu reflecte în totalitate riscurile pentru grupurile mai vulnerabile.
În plus, expunerea repetată la amestecuri de substanțe chimice și variațiile mari ale concentrațiilor din aer complică evaluarea efectelor asupra sănătății pe termen lung.
Autorul principal al studiului, A. Michael Ierardi, Ph.D., CIH, de la Școala de Studii Superioare de Sănătate Publică și Politici de Sănătate a Universității Orașului New York (CUNY SPH), susține că metodele tradiționale nu surprind întotdeauna întreaga expunere a angajaților.
„Această cercetare arată că metodele tradiționale de prelevare a probelor de aer și de evaluare a riscurilor nu oferă o imagine completă a situației din saloanele de manichiură”, a declarat Ierardi.
Acesta a atras atenția că tehnicienii de manichiură și ceilalți angajați pot fi expuși la concentrații ridicate și intermitente de substanțe chimice pe parcursul programului de lucru, iar impactul acestor expuneri ar putea fi subestimat.
„Recunoașterea limitelor abordărilor și metodelor existente reprezintă un prim pas important către o mai bună înțelegere a riscurilor pentru sănătate și protejarea angajaților din saloanele de manichiură.”
Autorii consideră că evaluarea calității aerului în aceste spații ar trebui să includă nu doar mediile calculate pentru întreaga tură, ci și indicatori care surprind vârfurile de concentrație pe termen scurt.
Studiul, intitulat Estimarea riscului excesiv de inhalare, atât pentru afecțiuni necanceroase, cât și pentru cele canceroase, provenit din amestecuri de compuși organici volatili în saloanele de manichiură din New York City, a fost publicat în 2026 în revista Risk Analysis.