Frica de o analiză modificată, de un simptom sau de un diagnostic ne poate face să luăm decizii pripite, dar și să amânăm investigații importante. Dr. Emilia Ivan atrage atenția asupra unui lucru esențial.
O analiză modificată nu înseamnă automat că ai o boală gravă, iar un simptom nu reprezintă, în sine, un diagnostic.
Frica poate duce atât la tratamente sau operații inutile, cât și la refuzul investigațiilor și tratamentelor necesare.
Este important să observi schimbările din corp, să nu ignori simptomele persistente și să ceri explicații medicului.
Stilul de viață și deciziile personale contează, dar nu toate bolile pot fi prevenite sau vindecate prin schimbarea obiceiurilor.
O analiză care iese din limitele normale, o durere apărută din senin sau un diagnostic primit în urma unui consult pot stârni multă teamă. Uneori, ajungem să căutăm explicații pe internet, să comparăm simptomele noastre cu experiențele altor oameni și să ne imaginăm cele mai rele scenarii înainte să aflăm ce se întâmplă, de fapt.
Alteori, teama este atât de mare încât preferăm să nu mai mergem la medic, tocmai pentru a nu auzi un diagnostic care ne-ar putea schimba viața.
Dr. Emilia Ivan atrage atenția asupra acestei tendințe într-o postare recentă pe Facebook, în care îi îndeamnă pe oameni să renunțe la frica permanentă de boală și să învețe să își asculte corpul.
„Știți care este una dintre cele mai mari greșeli pe care le facem atunci când vine vorba despre sănătatea noastră? Luăm decizii din frică”, scrie medicul pe Facebook.
Mesajul său nu este un îndemn de a ignora simptomele sau de a trata superficial problemele de sănătate, ci de a face diferența între grija firească pentru propria persoană și panica ce ne poate influența alegerile.
Atunci când primim rezultatele unor analize, este ușor să ne concentrăm asupra valorilor marcate ca fiind în afara intervalului de referință. Îngrijorarea crește mai ales dacă nu știm ce înseamnă acele valori sau dacă am citit deja despre posibilele boli cu care ar putea fi asociate.
Totuși, un rezultat trebuie interpretat în contextul stării generale de sănătate, al simptomelor și al celorlalte investigații. O valoare modificată nu stabilește singură un diagnostic, după cum nici absența unor modificări la analize nu exclude întotdeauna orice problemă de sănătate.
Același lucru este valabil și pentru simptome. O durere, o stare de oboseală sau o schimbare observată în corp nu înseamnă automat că avem o afecțiune gravă. Dar nici nu ar trebui ignorate dacă persistă, se agravează sau ne îngrijorează.
De aceea, este important să cerem explicații și să discutăm cu un medic despre ceea ce observăm, în loc să tragem singuri concluzii.
„Sănătatea înseamnă să fii atent, nu să fii permanent speriat”, subliniază Dr. Emilia Ivan.
Frica nu se manifestă la fel în cazul tuturor oamenilor. Unii ajung să își facă investigații repetate, să caute permanent confirmări că sunt sănătoși sau să accepte intervenții de care poate nu au nevoie. Alții evită consultațiile, amână analizele sau refuză tratamentele tocmai pentru că se tem de ceea ce ar putea afla.
Ambele situații pot deveni problematice.
Medicul atrage atenția că nu ar trebui să luăm decizii doar pentru că ne este frică, fie că vorbim despre acceptarea unui tratament, fie despre refuzul unei investigații recomandate.
Înainte de a lua o hotărâre, putem cere medicului să ne explice ce arată rezultatele, de ce este recomandată o anumită procedură, ce beneficii și riscuri are tratamentul și dacă există alternative potrivite în cazul nostru.
De asemenea, informațiile găsite pe internet trebuie privite cu atenție. O experiență nefericită povestită de altcineva nu înseamnă că vom trece prin același lucru. Fiecare persoană are propriul context medical, iar deciziile trebuie luate în funcție de acesta.
Într-o altă postare, Dr. Emilia Ivan revine asupra ideii de responsabilitate personală și asupra rolului pe care fiecare om îl are în propriile decizii legate de sănătate.
„În lumea aceasta, deciziile ne aparțin. Inclusiv cele care țin de sănătatea noastră”, scrie medicul.
Ea amintește că putem cere sprijinul familiei și al oamenilor apropiați, însă implicarea lor nu înlocuiește propriile alegeri și nici colaborarea cu profesioniștii din domeniul medical.
A avea grijă de sănătate înseamnă să punem întrebări, să căutăm explicații, să cerem ajutor atunci când avem nevoie și să ne implicăm în deciziile privind îngrijirea noastră.
În același timp, responsabilitatea personală nu înseamnă că trebuie să ne descurcăm singuri sau că suntem vinovați dacă ne îmbolnăvim. Unele probleme nu pot fi controlate în totalitate, iar sprijinul medical și emoțional poate fi esențial.
În mesajul său, medicul îi îndeamnă pe oameni să se întrebe dacă au obiceiuri care nu le fac bine, cât de mult îi afectează stresul și dacă mediul în care trăiesc le oferă echilibrul de care au nevoie.
Sunt întrebări care ne pot ajuta să observăm lucruri pe care, în agitația de zi cu zi, le trecem cu vederea. Poate că am neglijat odihna, poate că ne alimentăm dezordonat sau poate că anumite relații și situații ne consumă mai mult decât ne dăm seama.
Uneori, schimbările mici, făcute treptat, ne pot ajuta să avem mai multă grijă de noi. Alteori, avem nevoie de sprijin specializat sau de schimbări mai importante.
Totuși, medicul subliniază un aspect important: nu toate bolile au o singură cauză și nu toate pot fi prevenite sau vindecate prin schimbarea stilului de viață. A avea grijă de noi înseamnă și să acceptăm limitele controlului personal, fără să ne învinovățim pentru ceea ce ni se întâmplă.
Mesajul Dr. Emilia Ivan este și un îndemn de a nu deveni spectatori în propria viață, așteptând ca problemele să dispară de la sine sau ca oamenii din jur să facă schimbările în locul nostru.
„Nu putem controla tot ce ni se întâmplă, dar putem învăța să alegem cum răspundem la ceea ce ni se întâmplă”, scrie aceasta.
În practică, acest lucru poate însemna să nu mai amânăm o consultație de care avem nevoie, să cerem lămuriri atunci când nu înțelegem un diagnostic, să discutăm deschis despre temerile noastre sau să schimbăm un obicei care ne afectează starea de bine.
La fel de important este să nu transformăm grija pentru sănătate într-o preocupare permanentă pentru toate lucrurile rele care ni s-ar putea întâmpla.
A ne asculta corpul înseamnă să fim atenți la schimbări, să luăm în serios simptomele care necesită evaluare și să cerem ajutorul potrivit. Nu înseamnă nici să presupunem că orice semn ascunde o boală gravă, nici să ignorăm ceea ce ne transmite organismul.
În cele din urmă, grija pentru sănătate nu ar trebui să însemne să trăim cu teama permanentă că ne vom îmbolnăvi, ci să avem curajul să ne informăm, să cerem ajutor și să luăm decizii în cunoștință de cauză.
Substanțe toxice în apă. "Poluanții eterni", legați de cancer și infertilitate. Pericolul ascuns în sângele tău.
Câteva picături de salivă pot dezvălui acum ceea ce înainte necesita un bisturiu, o seringă sau o scanare.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?