Pacienții cu hipertensiune arterială, care au funcția cognitivă afectată, prezintă un risc crescut de apariție a demenței în termen de cinci ani. În ciuda acestei legături cunoscute, funcția cognitivă nu este testată la acești pacienți.
Studiul Heart-Brain din Argentina a evaluat eficacitatea testului cu ceas, comparativ cu Mini-Mental State Examination (MMSE). Testul a fost folosit pentru a detecta disfuncția cognitivă la 1.414 adulți cu hipertensiune arterială, din 18 centre de cardiologie din Argentina. Tensiunea arterială medie a fost de 144/84 mmHg, vârsta medie a fost de 60 de ani, iar 62% dintre participanți au fost femei.
„Abilitatea de a desena numerele pe cadranul unui ceas la locul potrivit este o modalitate ușoară de a afla dacă un pacient cu hipertensiune arterială are deficit cognitiv, a spus autorul studiului dr. Augusto Vicario, de la Institutul Cardiovascular din Buenos Aires, Argentina. Identificarea acestor pacienți oferă posibilitatea de a interveni înainte de dezvoltarea demenței."
Pentru testul cu ceas, pacienților li s-a dat o bucată de hârtie, ce avea desenată un cerc cu diametrul de 10 cm. Pacienții au fost rugați să scrie numerele ceasului, în poziția corectă, în interiorul cercului și apoi să indice ora „3:40". Pacienții au fost evaluați pentru insuficiență cognitivă normală, moderată sau severă. MMSE are 11 întrebări: un punctaj de 24-30 înseamnă fără disfunție cognitivă, 18-23 ușoară, iar 0-17 severă.
Cercetătorii au descoperit o prevalență mai mare a disfuncției cognitive cu ajutorul testului cu ceas (36%), comparativ cu MMSE (21%). Trei din zece pacienți care au avut un scor normal MMSE au avut un rezultat anormal al testului cu ceas.
Dr. Vicario a spus: „Studiul nostru sugerează că testul ce presupune desenul unui ceas ar trebui să fie pe primul loc în cadrul examinărilor pentru detectarea precoce a deficitului cognitiv la pacienții cu hipertensiune arterială, în special la vârste de mijloc. Noi credem că rezultatul testului de desen poate fi considerat o evaluare a daunelor vasculare silențioase pe care hipertensiunea le produce în creier și identifică pacienții cu risc crescut de a dezvolta demență. În studiul nostru, mai mult de o treime dintre pacienți au fost expuși acestui risc".
Acest obicei previne apariția bolilor cronice, iar efectele sunt pe termen lung. Scade riscul de diabet și hipertensiune arterială.
De ce ai o stare de amețeală fără să amețești, de fapt? Semnul pe care ți-l transmite corpul.
Ion Iliescu, pe "plămân artificial". Ce se întâmplă, de fapt, cu fostul președinte. De ce e încă la ATI și ce înseamnă, de fapt, suportul respirator.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Medicii i-au spus că mai are un an de trăit, dar a făcut ceva total neașteptat și tumora a dispărut! Povestea incredibilă a Ancăi Sigartău te va lăsa fără cuvinte.
Te simți epuizat(ă) după fiecare masă? Nu ești singur(ă)! Iată de ce.