Dr Rodica Niculescu: CORONAROGRAFIA și STENTAREA, cum se fac și în ce cazuri de boli cardiovasculare

Pentru a vedea dacă și în ce măsură pereții vaselor de sânge sunt acoperiți cu plăci de aterom, cardiologii intervenționiști fac o investigație medicală numită coronarografie. 

„Coronarografia este o metodă de diagnostic și ea evidențiază cu ajutorul substanței de contrast și cu ajutorul unui aparat care se numește angiograf, și care emite radiații X, diametrul intern al vaselor. Practic, contractul desenează interiorul vaselor”, a explicat dr Rodica Niculescu, medic primar chirurg, cu competențe în cardiologie, cardiologie invazivă și intervențională, șeful Departamentului de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Clinic SANADOR, EXCLUSIV la INTERVIURILE DC News și DC Medical. 

Odată stabilit cât de gravă este îngustarea dată de aceste plăci depuse pe peretele vasului, aceiași medici pot trece și la tratamentul afecțiunii, tratament care este menit să lărgească vasele, astfel încât fluxul de sânge să fie cât mai aproape de cel normal. Așa se ajunge la stentare, adică introducerea unor dispozitive care lărgesc vasele de sânge atât cât este nevoie. 

„Acum, dincolo de această tehnică de diagnostic există și atitudinea terapeutică, în general se numește angioplastie, în sensul că remodelăm cumva vasele fie de la inimă, în cazul acestei discuții, sau din alte părți ale corpului, cu ajutorul unor baloane pe care le umflăm din exterior, și ulterior pe un alt balon există fixat un stent, o structură metalică, care poate fi lăsat în interior, în vasul de sânge, tot cu ajutorul unui balon, care, fiind umflat din exterior, lasă stentul de pe el pe peretele vasului.

Cumva trebuie să îl fixeze de peretele vasului, cu presiuni din exterior, cu ajutorul unui manometru. Acum, rămâne ideea că este farte importantă calitatea vasului (de sânge, n.r.) ca tu să poți pune corect un stent, pentru că dacă el nu este pus corect atunci există riscul să se facă tromboză în spatele stentului, pentru că vasele (de sânge, n.r.) au depuneri de calciu neuniforme.

Mă rog, exagerat spuneam noi la n moment dat că sunt ca stalactitele și stalagmitele. Adică niște colți de calciu pe care dacă, cu ajutorul baloanelor, înainte se stent, nu ai reușit să le spargi cumva ca să reușești să fixezi bine stentul, să uniformizezi terenul, există riscul trombozelor din spatele stenturilor. Sigur, sunt tehnici binecunoscute de către cei care fac asta, și beneficiile montării stenturilor cred că nu mai trebuiesc amintite”, a continuat dr Rodica Niculescu. 

Cum se face arteriografia, cât de dureroasă este pentru pacienți și ce afecțiuni grave cardiovasculare se rezolvă cu ajutorul ei, aflați în VIDEO.