ARFID nu e doar moft la mâncare. Ce înseamnă această tulburare, simptomele ei și cum poate fi tratată corect.
ARFID (Avoidant/Restrictive Food Intake Disorder) sau Tulburarea de Evitare/Restricționare a Ingestiei de Alimente este o afecțiune recunoscută oficial în manualul de diagnostic DSM-5 și afectează atât copiii, cât și adulții
Spre deosebire de alte tulburări alimentare, precum anorexia sau bulimia, ARFID nu este legat de imaginea corporală sau dorința de a slăbi, ci de frica intensă, dezgustul sau lipsa de interes față de alimente.
Potrivit organizațiilor internaționale de sănătate mintală, această tulburare poate duce la deficiențe nutriționale severe, întârzieri în creștere la copii și probleme emoționale majore.
Mulți părinți își etichetează copiii drept “mofturoși la mâncare”, însă ARFID este mult mai complex. Persoanele cu această tulburare pot:
evita anumite texturi, culori sau mirosuri de alimente;
refuza categorii întregi de mâncare (carne, legume, fructe);
avea frică de sufocare, de vomă sau de reacții adverse după masă;
manifesta dezinteres complet față de hrană.
Diferența majoră față de un copil mofturos este impactul asupra sănătății și vieții de zi cu zi.
ARFID duce la scădere în greutate, deficiențe nutriționale (fier, vitamina D, proteine), oboseală cronică și izolare socială, pentru că persoana evită mesele în public sau cu prietenii.
Semnele care ar trebui să ridice semne de alarmă includ:
Specialiștii consideră că ARFID apare dintr-o combinație de factori:
Conform DSM-5, diagnosticul de ARFID se pune dacă:
Evaluarea este făcută de o echipă multidisciplinară: medic pediatru/medic de familie, nutriționist și psiholog/psihiatru.
Nu există un tratament standard unic, dar abordarea este multidisciplinară:
Deși este diagnosticat mai frecvent la copii, studiile arată că ARFID poate persista și la vârsta adultă.
Mulți adulți care suferă de această tulburare au o viață socială limitată, evită restaurantele și întâmpină dificultăți în menținerea unei alimentații sănătoase.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.