Bărbații și femeile nu îmbătrânesc identic la nivelul sistemului imunitar. O cercetare recentă, bazată pe analize de date masive, identifică diferențe biologice fundamentale care influențează riscul de boală. Aceste descoperiri deschid drumul către o medicină personalizată, adaptată în funcție de sex.
Oamenii de știință au observat de mult timp rezistența sporită a femeilor în fața infecțiilor și un răspuns mai bun la vaccinuri. Totuși, acest beneficiu implică un cost biologic ridicat. Un sistem imunitar foarte activ prezintă un risc crescut de eroare. Această realitate explică de ce aproximativ 80% din bolile autoimune apar la femei.
Studiul publicat în Nature Aging de către Barcelona Supercomputing Center (BSC-CNS) oferă detalii fără precedent despre evoluția acestor diferențe. Cercetătorii au urmărit modificările imunitare pe tot parcursul vieții adulte și au descoperit că îmbătrânirea urmează căi biologice distincte, vizibile la nivelul fiecărei celule și gene.
Rezultatele indică o transformare mai pronunțată a sistemului imunitar la femei pe măsură ce înaintează în vârstă. Creșterea numărului de celule imunitare inflamatorii explică incidența bolilor autoimune și agravarea unor afecțiuni după menopauză.
În contrast, bărbații prezintă mai puține modificări generale ale imunității odată cu vârsta. Totuși, cercetătorii au identificat o creștere a celulelor sanguine cu alterări pre-leucemice. Acest fenomen oferă o explicație pentru frecvența mai mare a anumitor tipuri de cancer de sânge în rândul bărbaților vârstnici.
Analiza probelor de sânge de la aproape 1.000 de persoane a fost posibilă prin secvențierea ARN la nivel de celulă unică. Această metodă examinează fiecare celulă individual, în loc să calculeze o medie generală.
"Până acum, majoritatea studiilor au analizat sistemul imunitar pe baza mediei mai multor celule deodată, ceea ce face dificilă captarea efectelor progresive ale îmbătrânirii.
Cu analiza celulă cu celulă și un eșantion mult mai mare, am reușit să detectăm aceste tipare și să le comparăm robust între sexele biologice", explică Maria Sopena-Rios, cercetătoare la BSC și prim co-autor al studiului.
Pentru procesarea acestui set masiv de date, echipa a utilizat supercomputerul MareNostrum 5, capabil să măsoare activitatea a 20.000 de gene în peste un milion de celule sanguine.
Deși studiile anterioare sugerau diferențe de gen, femeile au fost adesea subreprezentate în cercetări. Acest proiect corectează acest dezechilibru prin utilizarea unui număr egal de mostre de la ambele sexe.
"Multe studii încă nu țin cont de sex în analizele lor sau folosesc direct doar date de la bărbați, așa că lasă întrebări cheie fără răspuns. Cercetarea noastră s-a născut tocmai din această nevoie și combină o perspectivă științifică cu o perspectivă de sex, date incluzive și o mare putere computațională", subliniază Marta Melé, liderul grupului de Transcriptomică și Genomică Funcțională de la BSC.
Identificarea biomarkerilor specifici pentru fiecare sex reprezintă primul pas către strategii de prevenție și diagnostic personalizat. Impactul acestor descoperiri depășește sfera sângelui și influențează sănătatea întregului organism.
"Sistemul imunitar joacă un rol fundamental în întregul organism; prin urmare, diferențele pe care le-am observat au un impact generalizat foarte important asupra întregului corp. O mai bună înțelegere a îmbătrânirii sistemului imunitar ne poate ajuta să înțelegem procese care depășesc sângele și afectează mai multe țesuturi", notează Aida Ripoll-Cladellas, cercetătoare la BSC.