Petele roșii care apar brusc, provoacă mâncărimi și dispar pentru a reveni în alte zone ale corpului pot fi un semn de urticarie acută. Infecțiile se numără printre posibilii factori declanșatori, iar erupția nu indică neapărat o alergie.
Urticaria acută se manifestă prin pete sau plăci roșii, reliefate, care își pot schimba forma și locul de pe corp și sunt adesea însoțite de mâncărime.
Infecțiile, în special cele virale, reprezintă un factor declanșator frecvent la copii. Erupția poate apărea inclusiv după ameliorarea simptomelor respiratorii.
În cazurile tipice, când copilul are o stare generală bună, nu sunt necesare de rutină analize de laborator sau teste alergologice.
Dificultățile de respirație, umflarea limbii, vărsăturile asociate erupției sau modificarea bruscă a stării generale pot indica o urgență medicală.
Dr. Simona Mărunțelu, medic pediatru, a descris pe Facebook mai multe cazuri întâlnite în cabinet în ultima săptămână, în care copiii prezentau erupții asemănătoare, însoțite uneori de simptome de infecție respiratorie.
„Săptămâna aceasta am consultat mai mulți copii care prezentau erupții cutanate asemănătoare: pete roșii, de dimensiuni și forme variabile, care apăreau brusc, se ameliorau spontan după câteva minute sau ore și reapăreau în alte zone ale corpului.
Uneori, erupția dispărea complet, pentru ca după un interval de timp să reapară. La copiii mai mari care puteau comunica, leziunile erau însoțite de prurit (mâncărime).
Un element comun acestor cazuri a fost asocierea cu simptome de infecție respiratorie: rinoree, tuse și, în unele situații, febră”, a explicat medicul pediatru.
Potrivit acesteia, erupția nu urmează întotdeauna același tipar. La unii copii, petele au apărut chiar la începutul infecției, la alții după ce aceasta părea că se apropie de vindecare, iar în alte cazuri au persistat și după dispariția simptomelor respiratorii.
În aceste situații, diagnosticul a fost de urticarie acută.
Afecțiunea este caracterizată de apariția unor leziuni ale pielii, numite papule sau plăci urticariene, care se formează prin activarea mastocitelor și eliberarea unor mediatori inflamatori, în special histamina.
Leziunile sunt, de regulă, reliefate, roșii și însoțite de mâncărime. Ele pot avea dimensiuni și forme diferite, se pot uni și își pot schimba localizarea. Un detaliu important este că fiecare leziune dispare, în mod caracteristic, în mai puțin de 24 de ore, fără să lase urme.
Erupția poate reveni în valuri, cu perioade în care pielea copilului arată complet normal. Urticaria este considerată acută atunci când manifestările durează mai puțin de șase săptămâni.
Una dintre ideile importante subliniate de medic este că identificarea urticariei nu înseamnă automat că a fost identificată și cauza acesteia.
„Una dintre cele mai frecvente cauze ale urticariei acute la copil este reprezentată de infecții și în special cele virale”, a scris dr. Simona Mărunțelu.
Printre agenții infecțioși menționați de medic se numără adenovirusurile, enterovirusurile, virusul sincițial respirator (VSR), rotavirusul, virusul Epstein-Barr, citomegalovirusul și SARS-CoV-2. Ea amintește și Mycoplasma pneumoniae, precum și alți agenți infecțioși.
În aceste situații, erupția poate reprezenta o manifestare a răspunsului inflamator și imun al organismului la infecție. Ea poate apărea în timpul unei răceli sau al altei infecții respiratorii, la câteva zile de la debutul acesteia ori chiar după dispariția simptomelor.
Medicul atrage atenția că, de multe ori, cauza exactă nu este identificată, deoarece testele virale nu sunt recomandate de rutină în cazul unei urticarii acute tipice.
Pe lângă infecții, urticaria poate fi provocată și de reacții alergice la alimente, medicamente sau înțepături de insecte. Unele manifestări pot fi declanșate de anumiți stimuli fizici, iar în alte cazuri cauza rămâne necunoscută.
Prin urmare, simpla apariție a petelor roșii nu este suficientă pentru a concluziona că un copil are o alergie alimentară sau că trebuie să elimine anumite alimente din dietă.
În cazul unui copil cu urticarie acută tipică și stare generală bună, investigațiile nu sunt necesare automat. Diagnosticul se stabilește în primul rând prin examinarea pielii, observarea evoluției leziunilor și evaluarea istoricului medical.
Există însă situații în care medicul poate recomanda investigații suplimentare.
Prima situație este suspiciunea unei alergii alimentare sau medicamentoase. Aceasta trebuie luată în considerare atunci când erupția apare rapid după consumul unui anumit aliment sau după administrarea unui medicament, iar legătura dintre expunere și simptome este sugestivă.
A doua situație este apariția unor leziuni atipice. Dacă aceeași leziune persistă mai mult de 24 de ore, este mai degrabă dureroasă decât însoțită de mâncărime sau lasă pete violacee ori maronii după dispariție, trebuie luate în considerare și alte diagnostice.
A treia situație este asocierea cu simptome generale neobișnuite. Febra persistentă sau neexplicată, durerile articulare, alterarea stării generale și alte manifestări sistemice pot necesita evaluări suplimentare.
De asemenea, dacă episoadele continuă mai mult de șase săptămâni, afecțiunea este încadrată drept urticarie cronică, iar abordarea diagnostică este diferită.
În majoritatea cazurilor, urticaria acută la copii are o evoluție favorabilă și dispare spontan. Manifestările se remit, de regulă, în câteva zile, deși uneori pot persista câteva săptămâni.
Atunci când este nevoie de tratament pentru ameliorarea simptomelor, medicul poate recomanda antihistaminice H1 de generația a doua, adaptate vârstei copilului.
Chiar dacă urticaria este asociată unei infecții virale și nu reprezintă o manifestare alergică, antihistaminicele pot reduce efectele histaminei eliberate în organism și pot ameliora simptomele.
Medicul subliniază însă că tratamentul nu trebuie administrat fără recomandare medicală.
„Nu încurajez însă automedicația de niciun fel, ea se va administra doar la recomandarea medicului”, a precizat dr. Simona Mărunțelu.
Un alt aspect important este utilizarea corticosteroizilor sistemici. Potrivit medicului, aceștia nu sunt indicați de rutină în urticaria acută.
Nici dietele restrictive și nici testele alergologice extinse nu sunt justificate automat. În schimb, medicul recomandă alimentație sănătoasă, hidratare corespunzătoare și menținerea unui tranzit intestinal bun.
Deși multe episoade de urticarie acută au o evoluție favorabilă, anumite simptome asociate pot indica o reacție alergică sistemică severă.
Potrivit medicului pediatru, părinții trebuie să fie atenți la apariția următoarelor manifestări:
dificultăți de respirație sau respirație zgomotoasă;
șuierat respirator ori tuse persistentă apărută brusc;
modificarea vocii, răgușeală sau plâns neobișnuit;
umflarea limbii, buzelor ori pleoapelor;
dificultăți la înghițire sau salivare neobișnuită;
dureri abdominale și vărsături asociate erupției;
paloare marcată, somnolență bruscă sau un copil care devine neobișnuit de moale.
În prezența acestor semne, este necesară solicitarea imediată a ajutorului medical de urgență, deoarece urticaria poate face parte dintr-o reacție alergică sistemică severă.
Mesajul esențial pentru părinți: nu orice erupție cutanată la copil înseamnă alergie și nu orice episod de urticarie necesită analize. Aspectul și evoluția petelor, contextul în care au apărut și starea generală a copilului sunt elementele care ajută medicul să stabilească diagnosticul și conduita potrivită.
Folosești produsul ACESTA? Ai nevoie urgent de un test de sânge. Ai putea avea probleme mari de sănătate.
O banală alegere vestimentară poate duce la cancer. Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
