De ce apare durerea în piept în timpul unui infarct
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Un studiu prezentat la reuniunea anuală a Societății Americane de Nefrologie arată că o alimentație bogată în fructe și legume ar putea aduce beneficii importante pacienților cu boală renală cronică în stadiul 3.
Pacienții cu boală renală cronică în stadiul 3 care au consumat mai multe fructe și legume au avut rezultate clinice mai bune decât cei care au primit îngrijirea obișnuită.
În grupul care a urmat regimul bazat pe fructe și legume au fost înregistrate 14 spitalizări, comparativ cu 64 în grupul cu îngrijire obișnuită.
Progresia bolii către necesitatea terapiei de substituție renală a fost observată la patru pacienți din grupul cu fructe și legume, față de 16 în grupul de control.
Beneficiile au fost observate fără o creștere a costurilor totale de îngrijire pe parcursul celor 10 ani de urmărire.
Alimentația poate avea un rol important în evoluția bolii renale cronice, iar un nou studiu atrage atenția asupra beneficiilor pe care le-ar putea aduce fructele și legumele în cazul pacienților aflați în stadiul 3 al bolii.
Cercetarea a fost prezentată în cadrul Kidney Week, reuniunea anuală a Societății Americane de Nefrologie, desfășurată în perioada 21-25 octombrie, la Denver.
Dr. Nimrit Goraya, de la Baylor Scott and White Health din Temple, Texas, împreună cu echipa sa, a urmărit dacă reducerea acidului provenit din alimentație, prin consumul de fructe și legume, poate influența evoluția bolii renale cronice, conform Medical Xpress.
Cercetătorii au comparat această strategie cu administrarea orală de bicarbonat de sodiu și cu îngrijirea medicală obișnuită.
La cercetare au participat pacienți cu boală renală cronică în stadiul 3 și acidoză metabolică, o tulburare în care organismul acumulează prea mult acid sau nu reușește să elimine suficient din acesta.
Participanții au fost repartizați aleatoriu în trei grupuri, fiecare format din 36 de persoane:
Grupul cu fructe și legume: participanții au urmat un regim alimentar menit să reducă la jumătate cantitatea de acid provenită din alimentație.
Grupul cu bicarbonat de sodiu: participanții au primit bicarbonat de sodiu pe cale orală, în doză de 0,3 mmol/kg/zi.
Grupul de control: participanții au beneficiat de îngrijirea obișnuită pentru boala renală cronică.
Pacienții au fost urmăriți timp de 10 ani, perioadă în care cercetătorii au monitorizat spitalizările, prezentările la serviciile de urgență și evoluția bolii către necesitatea terapiei de substituție renală.
Rezultatele au evidențiat diferențe importante între pacienții care au consumat fructe și legume și cei care au primit îngrijirea obișnuită.
În total, pe parcursul urmăririi, au fost înregistrate 115 spitalizări și 166 de prezentări la serviciile de urgență. De asemenea, 34 de pacienți au ajuns să aibă nevoie de terapie de substituție renală.
Așadar, în grupul care a urmat regimul alimentar bazat pe fructe și legume au fost înregistrate considerabil mai puține evenimente medicale.
Un aspect important este că administrarea bicarbonatului de sodiu nu a produs diferențe față de îngrijirea obișnuită în ceea ce privește numărul spitalizărilor, prezentările la Urgențe sau progresia către terapia de substituție renală.
Cercetătorii au analizat și implicațiile economice ale celor trei strategii de îngrijire.
Deși nu au fost identificate diferențe între grupuri în ceea ce privește costurile totale pe parcursul celor 10 ani, cheltuielile asociate tratamentului bazat pe fructe și legume au crescut mai lent decât cele din grupul care a primit îngrijirea obișnuită.
Același lucru nu a fost observat în cazul tratamentului cu bicarbonat de sodiu.
Mai mult, în al zecelea an de urmărire, costul anual al îngrijirii a fost cu 19,67% mai mic pentru pacienții din grupul cu fructe și legume decât pentru cei care au primit îngrijirea obișnuită. Comparativ cu grupul tratat cu bicarbonat de sodiu, diferența a fost de 5,16% în favoarea regimului alimentar.
Dr. Nimrit Goraya a subliniat că rezultatele evidențiază importanța potențială a alimentației în gestionarea bolii renale cronice, atât din perspectiva pacienților, cât și a sistemului de sănătate.
Aceste constatări „evidențiază potențialul beneficiu pentru calitatea vieții și valoarea pentru sistemul de sănătate al investiției în fructe și legume ca strategie de tratament, în special atunci când se pot obține rezultate clinice favorabile fără a crește costurile totale”, a declarat Goraya într-un comunicat.
Rezultatele sugerează că o intervenție alimentară ar putea avea un rol important în îngrijirea pacienților cu boală renală cronică în stadiul 3, inclusiv în reducerea complicațiilor care duc la spitalizări sau la agravarea funcției renale.
Este important de reținut că studiul a vizat pacienți cu boală renală cronică în stadiul 3 și acidoză metabolică, iar rezultatele nu înseamnă că orice pacient cu afecțiuni renale ar trebui să își schimbe alimentația fără recomandarea medicului. Regimul alimentar trebuie adaptat situației fiecărui pacient.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Femeile nu vorbesc despre asta, dar 1 din 2 suferă în tăcere. Află ce mușchi esențial îți poate distruge sănătatea dacă îl neglijezi!
Ion Iliescu, pe "plămân artificial". Ce se întâmplă, de fapt, cu fostul președinte. De ce e încă la ATI și ce înseamnă, de fapt, suportul respirator.
Două obiceiuri aparent inofensive pot ascunde riscuri uriașe: diabet și caner colorectal.
Fibromialgia este o boală complexă ce nu se manifestă doar prin durere fizică, ci și prin efecte mentale și emoționale.
Puține femei știu că un gest aparent inofensiv precum consumul unui pahar de alcool pe zi, le poate crește dramatic riscul de cancer de sân!
Poți ridica degetul inelar fără să ridici degetul mic? Iată de ce este atât de greu.
Are sângele pe care medicina nu l-a mai văzut niciodată! Niciun alt om nu o mai are! Ce au găsit cercetătorii în ADN-ul ei i-a lăsat fără cuvinte...