Ciroza nu afectează doar ficatul, iar prevenirea complicațiilor poate face o diferență importantă în evoluția bolii. Noi recomandări clinice pun accent pe controale regulate, vaccinare, alimentație, mișcare și intervenții care pot reduce riscurile.
Controalele la fiecare șase luni sunt recomandate pentru depistarea carcinomului hepatocelular, o formă de cancer hepatic.
Vaccinarea și prevenirea infecțiilor sunt importante pentru persoanele cu ciroză, inclusiv imunizarea împotriva gripei, COVID-19 și virusului respirator sincițial (RSV).
Alimentația, mișcarea și renunțarea la fumat fac parte din măsurile de îngrijire preventivă recomandate.
Unele tratamente pot reduce riscul de complicații, însă o parte dintre recomandări se bazează pe dovezi cu un grad scăzut de certitudine.
Ciroza este o boală cronică a ficatului care poate avea consecințe asupra întregului organism. Pe măsură ce afecțiunea evoluează, pacienții pot ajunge să se confrunte cu probleme grave, de la hemoragii digestive până la tulburări ale funcției cerebrale și cancer hepatic. Din acest motiv, îngrijirea nu se rezumă la tratarea simptomelor, ci include și măsuri menite să prevină apariția complicațiilor.
Un set de recomandări clinice publicat online la 5 octombrie 2026 în revista American Journal of Gastroenterology propune o abordare mai amplă a îngrijirii preventive pentru persoanele cu ciroză. Documentul, elaborat de dr. Elliot B. Tapper, de la Universitatea din Michigan, împreună cu colegii săi, cuprinde 18 recomandări și șase principii-cheie.
Acestea vizează prevenirea complicațiilor specifice bolii, reducerea riscului de infecții, factorii legați de stilul de viață și alte probleme de sănătate care pot apărea la pacienți.
Una dintre recomandările ferme vizează monitorizarea pacienților pentru depistarea carcinomului hepatocelular, o formă de cancer care afectează ficatul. Ghidurile recomandă efectuarea controalelor la fiecare șase luni.
Supravegherea regulată este importantă în contextul cirozei, deoarece permite urmărirea stării ficatului și căutarea eventualelor semne ale unei complicații grave. Recomandarea face parte dintr-un plan de prevenție care urmărește identificarea problemelor înainte ca acestea să devină mai dificil de gestionat.
Ghidurile includ recomandări ferme pentru prevenirea unor complicații asociate cirozei, inclusiv a hemoragiilor provocate de varicele esofagiene. Acestea sunt vene dilatate la nivelul esofagului, care pot sângera și pot provoca o urgență medicală.
Pentru pacienții care prezintă varice esofagiene cu risc ridicat de sângerare, sunt recomandate carvedilolul sau ligatura varicelor esofagiene, o procedură prin care vasele respective sunt tratate pentru a reduce riscul de hemoragie.
O altă recomandare vizează profilaxia cu antibiotice pe termen scurt în cazul hemoragiei digestive superioare. Această măsură urmărește prevenirea infecțiilor care pot apărea în acest context.
Pentru pacienții care au fost spitalizați, ghidurile includ și rifaximina ca tratament adjuvant, precum și lactuloza pentru encefalopatia hepatică minimă.
Encefalopatia hepatică este o complicație în care afectarea funcției ficatului permite acumularea unor substanțe care pot influența activitatea creierului. Chiar și formele minime pot fi relevante pentru îngrijirea pacientului, motiv pentru care sunt incluse în recomandările preventive.
Prevenirea infecțiilor reprezintă un alt domeniu important al ghidurilor. Autorii recomandă testarea și vaccinarea împotriva hepatitei A și B, precum și imunizarea împotriva gripei, COVID-19 și virusului respirator sincițial (RSV).
Aceste măsuri sunt importante în planul general de îngrijire a persoanelor cu ciroză, pentru care prevenirea unor infecții poate contribui la reducerea riscurilor suplimentare pentru sănătate.
Recomandările subliniază astfel că îngrijirea ficatului nu înseamnă doar monitorizarea bolii existente, ci și reducerea riscului unor probleme care pot complica evoluția pacientului.
Pe lângă tratamentele medicale și monitorizare, ghidurile acordă atenție și stilului de viață. Printre recomandările condiționale se numără consilierea nutrițională sub îndrumarea unui dietetician și exercițiile fizice structurate.
Scopul este ca alimentația și activitatea fizică să fie adaptate nevoilor persoanelor cu ciroză, în loc să fie abordate prin recomandări generale, fără a ține cont de starea lor de sănătate.
Autorii includ și consilierea pentru renunțarea la fumat printre recomandările ferme. În plus, pentru pacienții cu osteoporoză, este menționată utilizarea bifosfonaților, o clasă de medicamente folosită pentru tratarea acestei afecțiuni osoase.
Ghidurile includ terapia comportamentală pentru tulburarea de consum de alcool după externare. Recomandarea evidențiază importanța sprijinului acordat pacientului și după încheierea spitalizării.
Gestionarea consumului problematic de alcool poate necesita intervenții care continuă în timp, iar includerea terapiei comportamentale în recomandări arată că îngrijirea preventivă presupune mai mult decât tratamentele administrate în spital.
Deși ghidurile oferă direcții pentru îngrijirea pacienților cu ciroză, autorii precizează că, în mare parte, dovezile disponibile au un grad scăzut de certitudine.
Unele măsuri sunt formulate ca recomandări ferme, în timp ce altele sunt condiționale. Printre cele din urmă se numără utilizarea lactulozei pentru encefalopatia hepatică minimă, rifaximina ca tratament adjuvant după spitalizare, terapia comportamentală pentru tulburarea de consum de alcool, consilierea nutrițională, exercițiile fizice structurate și bifosfonații pentru osteoporoză.
Această diferență este importantă: recomandările trebuie interpretate în funcție de dovezile disponibile și de situația fiecărui pacient, iar aplicarea lor presupune evaluare medicală.
„Recomandările prezentate aici acoperă multiple domenii clinice și vizează îngrijirea pacienților cu ciroză într-o varietate de contexte, ceea ce face esențială o strategie de implementare deliberată și multifacetică”, au scris autorii.
Prin urmare, prevenția în cazul cirozei presupune o abordare care combină supravegherea medicală, prevenirea infecțiilor, tratamentele indicate și sprijinul pentru schimbările de stil de viață. Recomandările urmăresc să ofere o direcție comună pentru îngrijirea pacienților, ținând cont de faptul că nevoile acestora pot varia.
Sursa: Elliot B. Tapper și colab., „ACG Clinical Guideline: Preventive Care in Cirrhosis”, American Journal of Gastroenterology (2026). DOI: 10.14309/ajg.0000000000004186.
Două obiceiuri aparent inofensive pot ascunde riscuri uriașe: diabet și caner colorectal.
Ion Iliescu, pe "plămân artificial". Ce se întâmplă, de fapt, cu fostul președinte. De ce e încă la ATI și ce înseamnă, de fapt, suportul respirator.
Un studiu arată că auzul slab poate să crească riscul de insuficiență cardiacă.
Un nou algoritm a fost dezvoltat pentru identificarea riscului cardiac şi al fracturilor.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Amețeala la ridicare poate fi un simptom inofensiv, dar dacă apare des sau este însoțită de alte simptome, nu o ignora.
Puține femei știu că un gest aparent inofensiv precum consumul unui pahar de alcool pe zi, le poate crește dramatic riscul de cancer de sân!
