Cea de-a treia ediție a Școlii de Vară a Medicilor Rezidenți și Tineri Specialiști în Medicina de Familie a reunit, în perioada 4 - 7 septembrie 2025, la Institutul Național de Statistică din București, peste 400 de participanți - rezidenți, specialiști, profesori și reprezentanți ai autorităților.
Evenimentul, coordonat de prof. univ. dr. Ana Maria Alexandra Stănescu, șef al Disciplinei de Medicină de Familie și coordonator al rezidenților la UMF Carol Davila, a debutat cu o dezbatere la care au participat nume de referință ale sistemului medical și universitar:
Medicina de familie este adesea numită și considerată "piatra de temelie" a sistemului sanitar, iar printr-un astfel de eveniment, tinerii medici sunt încurajați să își consolideze cunoștințele, să își dezvolte abilitățile practice și să construiască relații profesionale care să le sprijine parcursul în carieră.
Printre principalele cerințe formulate de tinerii medici se numără condiții de muncă mai bune, reforma sistemului de sănătate și accelerarea digitalizării. S-a dat exemplul procesului de rezidențiat, care la nivelul universităților a fost deja digitalizat, eliminând birocrația și pierderea de timp cu depunerea documentelor la DSP.
Tema centrală a ediției din acest an a vizat atractivitatea specialității de medicină de familie într-un context în care România se confruntă cu o lipsă acută de personal și cu un val iminent de pensionări.
Un rezident a mărturisit că, după ce a început cu medicina de urgență, a ales a doua specializare medicina de familie "pentru legătura emoțională cu pacientul, pentru viziunea holistică și accentul pus pe prevenție, prin care poți schimba evoluția bolii".
Prof. dr. Viorel Jinga a prezentat rezultatele unui chestionar aplicat studenților UMF, care a scos la iveală o surpriză: din 63 de specialități medicale, medicina de familie se situează pe locul 9 în preferințe, imediat după discipline "vedetă" precum cardiologia și neurologia.
Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel a anunțat că este în pregătire o lege a medicului de familie ce va pune accent pe digitalizare, prevenție și echitate între mediul rural și urban, atât pentru medici, cât mai ales pentru pacienți.
Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel a subliniat că absolventul de Medicina trebuie să aibă drept de liberă practică imediat după terminarea facultății.
Mai mult, Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel a pus accent pe faptul că legea trebuie aplicată în 6 ani.
Prof. dr. Alexandru Rafila a subliniat că în mandatul său au fost alocate mai multe locuri la rezidențiat pentru medicina de familie și că se dorește extinderea competențelor profesionale: medicii să poată efectua investigații precum EKG sau ecografii imediat după finalizarea rezidențiatului.
De asemenea, centrele comunitare sunt văzute ca o soluție pentru zonele rurale, finanțate inclusiv din bugetele locale.
Prof. univ. dr. Cătălina Poiana, președinta Colegiului Medicilor din România, a avertizat că situația din medicina de familie este "dramatică", în condițiile în care mii de medici de familie urmează să iasă la pensie, ceea ce va lăsa mii de locuri vacante în sistem. Ea a subliniat că, deși procesul de avizare și reavizare a centrelor de pregătire este unul riguros, iar calitatea rezidenților este apreciată ca fiind bună, deficitul de personal este iminent și necesită măsuri urgente.
Totodată, a menționat că Alianța Universitară G6-UMF - formată din principalele universități de Medicină și Farmacie din țară - a început o reformă a curriculei, menită să alinieze pregătirea medicilor de familie la standardele occidentale și să stabilească un set clar de competențe practice pe care viitorii medici să le dobândească încă din timpul rezidențiatului.
În plus, prof. univ. dr. Cătălina Poiana a subliniat că o bună colaborare cu autoritățile locale este esențială pentru atragerea și păstrarea medicilor de familie, mai ales în mediul rural.
"Medicul nu vine singur, vine cu familia lui”, a punctat prof. univ. dr. Cătălina Poiana, arătând că în unele localități s-au creat facilități pentru cadrele medicale și familiile acestora, însă abordarea diferă mult de la o zonă la alta.
Mai mult, prof. dr. Cătălina Poiana a semnalat și problema finanțării navetei pentru medici. În unele localități, autoritățile locale au oferit sprijin financiar pentru transport, însă Curtea de Conturi a imputat ulterior aceste sume, obligând medicii să restituie banii. Situații de acest tip, care descurajează atragerea personalului medical în comunități, nu ar trebui să se mai repete, avertizează specialiștii.
Conf. univ. dr. Gindrovel Dumitra a atras atenția că, deși numărul locurilor la rezidențiat a crescut la 500, "nu este suficient pentru a înlocui medicii care ies la pensie". Ar fi nevoie de 1000 de locuri, mai ales că un sfert dintre medicii de familie sunt deja la vârsta pensionării, iar 1 din 8 medici are peste 70 de ani.
Mai mult, Conf. univ. dr. Gindrovel Dumitra a subliniat că sistemul de sănătate s-a mai debirocratizat, dar cu pași mici.
Prof. univ. dr. Tudorel Andrei, directorul Institutului Național de Statistică a adus în discuție dezechilibrele demografice și îmbătrânirea populației, cu județe precum Mehedinți și Brăila aflate într-o situație critică și spune că "suntem în dezechilibru demografic, avem schimbări demografice importante și avem foarte multe județe îmbătrânite".
Mai mult, participanții au insistat asupra digitalizării proceselor administrative, astfel încât medicul să se poată concentra pe pacient și să devină un veritabil manager de caz.
În plus, telemedicina și inteligența artificială sunt văzute ca soluții complementare, dar utilizarea lor trebuie să rămână responsabilitatea medicului, care să filtreze datele prin propria judecată profesională.
Alte teme de discuție s-au bazat pe:
Nu în ultimul rând, un alt aspect discutat a fost cel al siguranței profesionale. În spitale, deciziile medicale se iau în echipe multidisciplinare, ceea ce protejează medicul și asigură pacientului un tratament mai sigur. În mediul rural însă, medicul de familie este adesea singur în fața deciziilor. Această problemă ar putea fi atenuată odată cu dezvoltarea telemedicinei, care ar permite accesul rapid la o a doua opinie.
Cătălina Poiană a subliniat că "finanțarea adecvată înseamnă investiție în sănătate, nu risipă. Să fie finanțată corect e o condiție de supraviețuire a sistemului sanitar".
Numărul germanilor afectaţi de sărăcie la vârsta bătrâneţii va crește semnificativ în următoarele două decenii, arată un studiu.
Vitamina D este vitamina responsabilă cu imunitatea și metabolismul, dar ce se întâmplă când avem deficit de această vitamină.
Cum trebuie, de fapt, să păstrezi brânza. Iată lucrurile pe care nu le-ai știut despre acest aliment nelipsit de pe masă.
Cercetătorii au descoperit că fumatul ”la mâna a treia” este o realitate care dăunează sănătății organismului uman.
Alcoolul schimbă modul în care funcționează corpul, iar asta de la primul pahar. După ani de băut poate cauza chiar și pierderea auzului.
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Circa 1.300 de persoane au suferit viroze în ultima săptămână în județul Gorj. 115 dintre acestea au fost internate.
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
Cartierul în care crește un copil influențează, mai târziu în viață, starea de sănătate a acestuia, concluzionează un studiu.