Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Pacienții care au suferit operație pentru eliminarea apendicelui au avut un risc mai mare de a dezvolta boala Parkinson decât cei care nu au suferit această intervenție, potrivit celui mai mare studiu pentru a aborda relația dintre cele două condiții. Studiul retrospectiv, care implică mai mult de 62 de milioane de înregistrări ale pacienților din 26 de sisteme de sănătate, va fi prezentat la Săptămâna Bolilor Digestive (DDW) 2019, potrivit medicalxpress.com.
„Cercetările recente asupra cauzei care produce boala Parkinsons s-au concentrat fost pe proteina alfa synuclein, găsită în tractul gastro-intestinal la inceputul instalării bolii Parkinsons”, a spus Mohammed Z. Sheriff, autorul principal al studiului și medic la Case Western Reserve University and University Hospitals Cleveland Medical Center, Ohio.
Acesta este motivul pentru care oamenii de știință din întreaga lume au făcut cercetări în tractul gastrointestinal, inclusiv apendice, dovezi cu privire la dezvoltarea bolii Parkinsons.
Constatările anterioare privind apendicectomiile și bolile Parkinson au fost inconsecvente, unele studii arătând că nu există o relație. Ba, chiar un studiu recent din Europa a arătat că pacienții care încă aveau apendicele au fost mai predispuși să dezvolte Parkinsons. Această contradicție a determinat-o pe Dr. Sheriff și pe colegii săi să caute răspunsuri la această întrebare, folosind date din S.U.A. de la o companie electronică din domeniul sănătății din Ohio, care însumează date din 26 de sisteme majore integrate de sănătate.
Cercetătorii au analizat dosare electronice de sănătate, reprezentând mai mult de 62,2 milioane de pacienți și au descoperit că cei care au făcut apendicectomie au fost diagnosticați cu boala Parkinson cel puțin șase luni mai târziu. Ei au descoperit că dintre 488,190 de pacienți care au suferit apendicectomie, 4,470, sau 92 %, au dezvoltat boala Parkinson.
Din restul de 61,7 milioane de pacienți fără apendicectomie, au fost identificați numai 177,230, respectiv 0,29%, care au dezvoltat boala. Conform acestei analize, pacienții care au avut o apendicită au fost de trei ori mai predispuși să dezvolte boala Parkinson decât cei care nu au avut.
Cercetătorii au descoperit niveluri similare de risc pentru toate grupele de vârstă, indiferent de sex sau rasă.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.