Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Un nou studiu a descoperit o legătură puternică între sporturile de contact și dezvoltarea encefalopatiei traumatice cronice (ECT), o afecțiune a creierului cauzată adesea de traumatisme craniene repetate.
Sportivii care au dezvoltat ECT în urma practicării sporturilor de contact prezintă un risc ridicat de parkinsonism, o tulburare de mișcare similară bolii Parkinson. Simptomele includ probleme de echilibru, rigiditate la nivelul brațelor sau picioarelor și lentoarea mișcărilor.
S-a constatat că creierul persoanelor cu parkinsonism conține corpuri Lewy în Substantia nigra, încurcături neurofibrilare, o pierdere de neuroni și un deces mai timpuriu, similar cu descoperirile găsite în boala Alzheimer și demență.
Pentru fiecare opt ani de participare la sporturi de contact, există o creștere cu 50% a riscului de deteriorare suplimentară a zonei creierului care controlează mișcarea. Studiul a examinat creierele a 481 de donatori, iar 119 persoane aveau parkinsonism. Cei cu ECT mai sever au fost cei mai susceptibili de a dezvolta parkinsonism.
Boala Parkinson este un tip de parkinsonism, alături de demența cu corpi lewy (DLB), atrofia sistemică multiplă (MSA), paralizia supranucleară progresivă (PSP) și degenerarea corticobasală (CBD).
Boala este de obicei progresivă pe parcursul mai multor ani și poate evolua spre boala Parkinson în toată regula. Rata de progresie poate varia semnificativ de la o persoană la alta, cu simptome care încep subtil și devin treptat mai severe. Semnele timpurii pot include tremurături ușoare, rigiditate și mișcări încetinite, care pot deveni mai pronunțate în timp.
Evoluția poate dura peste un deceniu sau mai mult, stadiile avansate implicând adesea probleme grave de mobilitate și declin cognitiv. Progresia poate dura peste un deceniu sau mai mult.
Foto: Freepik @pressfoto
Encefalopatia cronică traumatică este o leziune cerebrală cauzată de impacturi repetate la cap, care pot deteriora fibrele nervoase din trunchiul cerebral. Aceste leziuni se pot acumula și pot duce la patologia ECT în trunchiul cerebral.
Leziunile care produc ECT sunt frecvente în sporturi precum fotbalul american, boxul, fotbalul, hocheiul pe gheață și rugby-ul, în care sportivii sunt frecvent loviți la cap de lovituri contuze și subcontuze.
Diagnosticarea ECT este dificilă din cauza lipsei unui test unic pentru această afecțiune. Singura modalitate de diagnosticare a ECT este examinarea creierului după deces.
La Universitatea din Boston, au fost diagnosticate mai multe cazuri de ECT în rândul jucătorilor de fotbal american decât în toate celelalte sporturi la un loc. După fotbalul american, ECT a fost diagnosticată cel mai frecvent în rândul boxerilor sau al jucătorilor de hochei pe gheață, fotbal și rugby.
Persoanele care suferă comoții cerebrale în timpul serviciului militar pot dezvolta, de asemenea, ECT. Efectul cumulativ al impactului repetat al capului crește semnificativ riscul de apariție a ECT. Cercetările sugerează că evenimentele de accelerare a capului cu cea mai mare magnitudine conduc la riscul de ECT mai mult decât impacturile repetitive mai mici.
Tahicardia cognitivă (ECT) este o afecțiune caracterizată prin declin cognitiv și dereglare neurocomportamentală. Semnele de avertizare includ tulburări cognitive, modificări ale dispoziției și comportamentului, semne timpurii de disfuncție motorie și probleme de somn.
Deteriorarea cognitivă se poate manifesta prin probleme de memorie, disfuncții executive și dificultăți de concentrare. Modificările de dispoziție și comportament pot include agresivitate crescută, depresie, anxietate și impulsivitate. Problemele de somn pot fi legate de tulburarea comportamentală de somn cu mișcare rapidă a ochilor (pRBD).
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.