Un studiu amplu realizat în Statele Unite și publicat în BMJ Open sugerează că infecția simptomatică cu virusul responsabil pentru apariția herpesului labial - herpes simplex 1 (HSV-1) - ar putea juca un rol important în dezvoltarea bolii Alzheimer. Cercetarea relevă, de asemenea, că tratamentul antiviral pare să fie asociat cu un risc mai scăzut de demență, ceea ce indică faptul că terapia antiherpetică poate avea un efect protector.
În prezent, aproximativ 35,6 milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu demență, iar anual se diagnostichează 7,7 milioane de cazuri noi, potrivit autorilor studiului. Boala Alzheimer reprezintă între 60% și 80% din totalul formelor de demență, iar costurile globale pentru tratamentul acesteia au ajuns la 305 miliarde de dolari în 2020.
Diverse agenți infecțioși au fost implicați în apariția bolii Alzheimer, dar HSV-1 este cel mai studiat. În 2016, peste două treimi dintre persoanele sub 50 de ani de pe glob erau infectate cu acest virus.
Cercetătorii au folosit date administrative din SUA (IQVIA PharMetrics Plus), acoperind perioada 2006–2021. Au fost comparați 344.628 de pacienți diagnosticați cu boala Alzheimer cu persoane fără afecțiuni neurologice, potrivite după vârstă, sex, regiune geografică, anul intrării în baza de date și numărul de vizite medicale.
Din grupul de pacienți cu Alzheimer, 65% erau femei, cu o vârstă medie de 73 de ani și cu mai multe comorbidități. Doar 0,44% dintre aceștia fuseseră diagnosticați cu HSV-1, comparativ cu 0,25% în grupul de control.
"Probabilitatea unui diagnostic de HSV-1 a fost cu 80% mai mare la persoanele cu boala Alzheimer, după ajustarea pentru factorii care ar fi putut influența rezultatele", explică autorii.
Dintre cei 2.330 de pacienți cu infecție HSV-1, 931 (40%) au primit tratament antiherpetic după diagnostic. Aceștia au avut un risc cu 17% mai mic de a dezvolta boala Alzheimer comparativ cu cei care nu au urmat astfel de terapii.
Cercetătorii au investigat și efectele altor virusuri herpetice, precum HSV-2, virusul varicelo-zosterian și citomegalovirusul. Atât infecțiile cu HSV-2, cât și cu virusul varicelo-zosterian au fost asociate cu un risc crescut de Alzheimer.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer - FOTO: Freepik@apichsn
"Modul în care HSV-1 și alte virusuri neurotrope sporesc riscul de demență nu este încă pe deplin clar. Totuși, studiile arată că modificările inflamatorii din creier cauzate de infecția cu HSV sunt esențiale în dezvoltarea bolii Alzheimer", spun cercetătorii.
S-a raportat că peptidele Aβ se depozitează ca răspuns la infecția cu HSV, având rolul de a proteja celulele gazdă prin blocarea fuziunii virale cu membrana celulară.
"Acest lucru indică HSV ca un factor de risc potențial pentru boala Alzheimer. În plus, peptidele Aβ au proprietăți antimicrobiene împotriva diverselor agenți patogeni, inclusiv HSV-1", menționează autorii.
De asemenea, ADN-ul HSV-1 este detectat în plăcile specifice bolii Alzheimer, iar persoanele purtătoare ale alelei ApoE ε4 - cel mai comun factor genetic de risc - sunt mai susceptibile la infecțiile cu HSV.
Fiind un studiu observațional, nu se pot trage concluzii definitive privind relația cauzală între HSV-1 și boala Alzheimer. Autorii recunosc că infecțiile HSV-1 anterioare includerii pacienților în baza de date nu sunt cunoscute, iar multe persoane pot fi infectate fără simptome sau pot să nu solicite tratament.
Cu toate acestea, rezultatele sunt în concordanță cu alte cercetări și "indică un rol posibil al terapiei antiherpetice în reducerea riscului de demență".
"Aceste descoperiri accentuează și mai mult importanța prevenirii infecțiilor cu virusuri herpetice ca prioritate de sănătate publică", mai subliniază autorii studiului.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.