Se crede că în creier, căile dopaminergice ne permit să aspirăm la recompense și să ne ținem departe de pedepse. În timpul învățării, erorile dopaminergice de predicție a recompenselor sunt considerate a consolida acțiunile recompensate anterior, astfel încât acestea devin mai ușor de repetat.
Această activitate dopaminergică ar putea duce la o părtinire sistematică prin care acțiunile recompensate sunt mai ușor de învățat decât inacțiunile recompensate. În studiul actual, doctorandul Lieke De Boer și colegii de la Departamentul de Neurobiologie, Științe ale Îngrijirii și Societății prezintă constatări despre organizarea receptorilor dopaminergici în creierul uman și despre relația lor cu procesul de învățare.
„Prezentăm două constatări importante. În primul rând, receptorii dopaminergici D1 din cortex, striatum dorsal și nucleus accumbens furnizează trei surse distincte de varianță în creierul uman. În al doilea rând, oamenii învață mai repede de la acțiunile răsplătite anterior și măsura în care învățarea lor este accelerată în aceste situații depinde de densitatea receptorilor dopaminici din striatul dorsal, o structură centrală în circuitul dopaminergic".
„Suntem primii care demonstrează această organizare a receptorilor dopaminergici D1 la om. Suntem, de asemenea, printre primii care dovedesc o relație directă între disponibilitatea receptorilor de dopamină și învățarea de la recompense".
„Aceste constatări oferă dovezi de bază importante de implicare a receptorilor de dopamină în învățare prin recompensă și de luare a deciziilor, și cresc înțelegerea noastră față de sistemul dopaminergic".
„Am folosit imagistică cu tomografie cu emisie de pozitroni (PET), pentru a detecta disponibilitatea receptorilor dopaminergici D1. Apoi, am lăsat subiecții să efectueze o sarcină simplă în care au fost instruiți să învețe să corecteze acțiunea (să te duci sau să nu te duci) ca răspuns la patru stimuli diferiți. Ei trebuiau să învețe acțiunea corectă din feedbackul primit (o recompensă sau o pedeapsă). Am arătat că oamenii au învățat mai repede de răspunsurile „go"care au fost recompensate decât orice alt tip de studiu și că măsura în care acest lucru este adevărat este legată de receptorii dopaminici din striatumul dorsal ", arată autorii într-un material dat publicității de Karolinska Institutet.
Studiul, integral (open acces), poate fi găsit AICI.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.