Miastenia gravis este o tulburare autoimună cronică care determină o slăbire serioasă a mușchilor scheletici responsabili de mișcări, cum ar fi mișcarea oculară, deschiderea ochilor, înghițirea și respirația. Deși simptomele pot fi controlate, în prezent nu există nici un tratament pentru această boală potențial debilitantă.
În țesuturile musculare normale, mișcarea este declanșată atunci când terminațiile nervoase eliberează un neurotransmițător numit acetilcolină, care se leagă de un receptor asupra celulelor musculare. Această legare activează mușchiul și provoacă contractul. Miastenia gravis apare atunci când sistemul imunitar atacă în mod eronat receptorii de acetilcolină necesari pentru mișcarea musculară. Controlul răspunsului imun este, prin urmare, esențial pentru tratarea miasteniei gravis.
Implicarea PD-1 și a ligantului PD-L1 în miastenia gravis este neclară, motiv pentru care cercetătorii de la Universitatea din Kanazawa investigat dacă anumite căi care reglementează răspunsul imun, cunoscut sub numele de puncte de control imun, ar putea fi valorificate pentru tratamentul miasteniei gravis.
Folosind un anticorp fluorescent specific sau marker care se leagă de PD-L1, echipa de cercetare a arătat ca ligantul a fost mai abundent în țesuturile musculare colectate de la pacienții cu miastenia gravis comparativ cu mușchii indivizilor sănătoși.
Studierea expresiei genelor în aceste țesuturi a confirmat rezultatele lor inițiale, rezultate care arată că gena PD-L1 a fost exprimată mai mult în țesuturile pacientului. Foarte important, nu a existat nici o diferență între pacienții de sex masculin și feminin, iar expresia genică nu a fost influențată de prezența tumorilor în timus, organul responsabil pentru maturarea celulelor T. Totuși, pare să existe o asociere reciprocă între expresia genei PD-L1 și severitatea bolii, după cum se arată în Science Daily.com.
,,Relația unimodală dintre expresia genei PD-L1 și severitatea bolii este deosebit de importantă. Deoarece crește severitatea bolii, expresia PD-L1 se manifestă în celulele musculare, ceea ce poate influența reactivitatea autoimună și ajută la reducerea sau stabilizarea severității bolii. Cunoscând aceasta, putem dezvolta terapii care vizează calea PD-1 pentru a elimina simptomele de miastenie gravis", a declarat Masahito Yamada, autorul corespondent al studiului.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.