Într-un nou studiu al Universității Illinois din Chicago (UIC), cercetătorii care au examinat țesutul cerebral post-mortem de la persoane între 79 și 99 de ani au descoperit că neuronii noi continuă să se formeze bine și la bătrânețe. Studiul oferă dovezi că acest lucru apare chiar și la persoanele cu insuficiență cognitivă și boala Alzheimer, deși neurogeneza este semnificativ redusă la acești oameni, comparativ cu adulții mai în vârstă, cu funcționare cognitivă normală, potrivit medicalxpress.com.
Rezultatul studiului este publicat în revista Cell Stem Cell.
Ideea că neuronii noi continuă să se formeze și la vârstă mijlocie este controversată, deoarece studiile anterioare au arătat rezultate conflictuale. Studiul UIC este primul care găsește dovezi privind un număr semnificativ de celule stem neuronale și neuroni nou dezvoltați, prezenți în țesutul hipocampal al adulților mai în vârstă, inclusiv cei cu tulburări care afectează hipocampul, care este implicat în formarea amintirilor și în învățare.
"Am constatat că în hipocampul adulților mai în vârstă a fost o neurogeneză activă încă în anii '90", a declarat Orly Lazarov, profesor de anatomie și biologie celulară la Colegiul de Medicină UIC și principalul autor al lucrării. "Lucrul interesant este că am văzut și noi neuroni noi în creierul persoanelor cu boală Alzheimer și tulburări cognitive", a mai spus Orly Lazarov.
Ea a constatat, de asemenea, că oamenii care au avut functia cognitiv mai bună au avut mai mulți neuroni în curs de dezvoltare în hipocampus, comparativ cu cei care au avut un scor mai scazut la aceste teste, indiferent de nivelurile de patologie a creierului.
Lazarov crede că nivelurile mai scăzute de neurogeneză din hipocampus sunt asociate cu simptome de declin cognitiv și plasticitate sinaptică redusă, mai degrabă decât cu gradul de patologie din creier. Pentru pacienții cu boala Alzheimer, amprentele patologice includ depozitele de proteine neurotoxice din creier.
"În creierul celor care nu au avut un declin cognitiv și care au obținut rezultate bune la testele funcției cognitive există tendința de a avea niveluri mai mari de dezvoltare neuronală nouă la momentul morții, indiferent de nivelul lor de patologie", a spus Lazarov. "Amestecul efectelor patologiei și neurogenezei este complex și nu înțelegem exact cum interacționează cele două, dar există, în mod evident, o mare varietate de la individ la individ", a spus ea.
Constatările studiului oferă rale posibilități terapeutice. "Faptul că am descoperit că celulele neuronale și neuronii noi sunt prezenți în hipocampul adulților mai în vârstă înseamnă că, dacă putem găsi o modalitate de a spori neurogeneza, printr-o moleculă mică, de exemplu, am putea să încetăm sau să prevenim declinul cognitiv al adulților mai în vârstă, mai ales când acesta începe, ceea ce înseamnă că intervențiile pot fi cele mai eficiente ", a spus Lazărov.
Lazarov și colegii au analizat țesutul hipocampal post-mortem de la 18 persoane cu o vârstă medie de 90,6 ani. Ei au găsit, în medie, aproximativ 2.000 de celule progenitoare neurale per creier. Ei au găsit, de asemenea, o medie de 150.000 neuroni în curs de dezvoltare. Analiza unui subset al acestor neuroni în curs de dezvoltare a arătat că numărul de neuroni care se dezvoltă proliferativ este semnificativ mai scăzut la persoanele cu insuficiență cognitivă și boala Alzheimer.
Lazarov este interesată să afle dacă noii neuroni pe care ea și echipa ei i-au descoperit în creierul adulților în vârstă se comportă precum noii neuroni în creierul mic.
"Mai sunt încă multe lucruri pe care nu le cunoaștem despre procesul de maturare a neuronilor noi și despre funcția neurogenezei în creierul persoanelor mai în vârstă, așa că este dificil să se prevadă cât de mult ar putea ameliora efectele declinului cognitiv și a bolii Alzheimer, dar cu cât mai multe vom afla, cu atât mai mult vom putea dezvolta intervenții care pot ajuta la menținerea funcției cognitive, chiar și la persoanele fără Alzheimer. Noi pierdem cu toții unele funcții cognitive, pe măsură ce îmbătrânim - este normal.”
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.