Boala Alzheimer, ce îmbătrânește celulele și le omoară mai repede decât în mod normal
Boala Alzheimer ar putea avea tratamente noi sau metode de prevenire, după ce oamenii de știință au descoperit mecanismul care accelerează moartea celulelor din creier și duce la apariția...
Oamenii de știință au identificat un nou mecanism care accelereaza îmbătrânirea în creier și dă naștere la cele mai devastatoare caracteristici biologice ale bolii Alzheimer.
Constatările leagă trei teorii care privesc originea bolii și explică modul în care celulele sănătoase devin bolnave. De asemenea, studiul oferă oamenilor de știință noi căi de screening concepute pentru a încetini sau opri progresia bolii, ceea ce medicamentele existente nu o poate face, potrivit medicalxpress.com.
„Acum avem o mai bună înțelegere a factorilor moleculari care duc la boala Alzheimer, pe care o putem folosi pentru a dezvolta strategii de tratament și de prevenire și îmbunătățirea tratamentelor de care avem nevoie cu disperare”, a spus Viviane Labrie, profesor asistent la Van Andel Research Institute (VARI) și autor principal al studiului, publicat în Nature Communications.
Amplificatoarele genetice, dereglate
Constatările se concentrează pe amplificatoarele genetice care transformă activitatea genelor, o crește sau le scade, pe baza unor influențe cum ar fi îmbătrânirea și factorii de mediu. Labrie și colegii ei au făcut o analiză cuprinzătoare asupra amplificatoarelor din celulele creierului la oameni în stadii diferite de Alzheimer și le-a comparat cu celulele la oameni sănătoși.
Ei au descoperit că, în îmbătrânirea normală, există o pierdere progresivă a marcajelor epigenetice importante asupra amplificatoarelor. Această pierdere este accelerată în creierul persoanelor cu Alzheimer, făcând, în mod esențial, celulele creierului să acționeze ca și cum ar fi mai în vârstă decât sunt și lăsându-le vulnerabile la boală.
În același timp, acești amplificatori supraactivizează în celulele creierului o suită de gene implicate în patologia Alzheimer, stimulând formarea plăcilor și încurcăturilor (mănunchiuri de fibre încurcate, cunoscute ca și ghemuri sau încurcături neurofibrilare) și reactivând ciclul celular în celule complet formate - o combinație foarte toxică.
"La adulți, celulele creierului se fac, în mod obișnuit, prin divizare. Când amplificatoarele reactivează diviziunea celulară, este incredibil de dăunătoare", a spus Labrie. "Schimbările de amplificare pe care le-am găsit au favorizat, de asemenea, dezvoltarea plăcilor, care acționează ca un combustibil pentru răspândirea încurcărilor toxice, propagându-le prin creier ca focul”
Luate împreună, creșterea anormalităților care favorizeazăformarea plăcilor, încurcăturilor și reactivarea ciclului celular, pare să favorizeze moartea celulelor cerebrale în boala Alzheimer.
Labrie și colegii ei au legat schimbările amplificatoarelor cu creșterea ratei declinului cognitiv la pacientii cu Alzheimer.
Studiul este prima cercetare cuprinzatoare a amplificatoarelor din celulele creierului uman și din boala Alzheimer și a inclus analiza în profunzime a genei epigenetice, genetice, expresia genelor și a datelor proteinelor. Echipa planifică să dezvolte noi sisteme experimentale pentru a examina compușii care pot remedia dereglările în amplificatori și care au potențial pentru tratamente noi sau măsuri preventive.
Boala Alzheimer este a șasea cauză principală de deces în S.U.A. și cea mai frecventă cauză a demenței la nivel mondial. Aproximativ 5,8 milioane de persoane din S.U.A. și 44 de milioane de persoane din întreaga lume au Alzheimer. Până în 2050, se estimează că numărul acestora va crește la 14 milioane și respectiv 135 milioane, datorită, în parte, unei populații globale în creștere și îmbătrânite.
-
-
Aspirina scade riscul de cancer de colon cu până la 50%13.12.2025, 19:06
-
Șoriciul, aperitivul de sezon pe care nu trebuie să-l ratezi13.12.2025, 18:02
-
Deficiența de B12: Cum alegi forma potrivită pentru creier și metabolism13.12.2025, 16:56
-
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID13.12.2025, 15:27
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Activitatea care menține funcționarea creierului
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Orele în care ești mai predispus la AVC
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
