Atac cerebral vascular: aspirina ar reduce riscul unui al doilea AVC
Atac cerebral vascular, aspirina. Oamenii care au suferit un AVC pot lua medicamente ca aspirina fără a crește riscul apariției unui alt AVC, susține un studiu major.
Atac cerebral vascular, aspirina. Persoanele care suferă un accident vascular cerebral (AVC) provocat de sângerări în creier pot lua medicamente comune fără a crește riscul de apariție a unui alt AVC, a demonstrat un studiu.
Cercetătorii, citați de medicalxpress, apreciază analizele lor drept liniștitoare pentru mii de oameni care iau medicamente ca să reducă riscul de atac de cord și de un alt tip comun de accident vascular cerebral provocat de cheaguri de sânge din creier. Aceste tratamente de zi cu zi - cunoscute sub numele de medicamente antiplachetare - acționează prin încetinirea sau oprirea sângelui din coagulare. Sunt, de regulă, prescrise pentru persoanele în vârstă.
Atac cerebral vascular, aspirina: teste pe 537 de participanți
Inițial, doctorii credeau că pastile - care includ aspirina și clopidogrelul - ar putea face ca persoanele cu accident vascular cerebral datorită hemoragiei cerebrale să fie mai susceptibile de a suferi o altă sângerare în creier.
Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, au urmărit rezultatele obținute de la 537 de persoane din Marea Britanie care au suferit o hemoragie cerebrală în timp ce luau medicamente pentru a opri coagularea sângelui. Pacienții au fost repartizați la întâmplare fie pentru a începe tratamentul antiplachetar, fie pentru a evita o perioadă de până la cinci ani.
Ce au observat? Cei care au luat medicamente antiplachetare au prezentat mai puține recurențe/reveniri de hemoragie cerebrală comparativ cu cei care nu le-au luat. Aproximativ 12 persoane au suferit o sângerare a creierului în timp ce luau medicamentul față de 23 de persoane care nu au făcut-o.
Autorii studiului susțin că tratamentele reduc mai degrabă decât cresc riscul de sângerare suplimentară în creier, dar e nevoie de studii suplimentare care să confirme asta. La circa jumătate din subiecți li s-au scanat creierul la începutul studiului; scanări adesea folosite de medici ca să verifice prezența unor mici depozite de sânge în creier, cunoscute sub numele de micro-hemoragii, care ar constitui un semnal de avertizare pentru viitoare AVC.
Atac cerebral vascular, aspirina: ce au descoperit
Oamenii de știință susțin, pe baza cercetătorilor proprii, că tratamentul cu medicamente antiplachetare nu a fost mai periculos pentru persoanele care au avut deja micro-hemoragii în creier. Potrivit medicalxpress, experții spun ca acest lucru oferă o reasigurare suplimentară că supraviețuitorii hemoragiei cerebrale pot continua în siguranță să ia medicamente antiplachetare pentru a reduce riscul de infarct sau AVC-urile viitoare.
„Rezultatele studiului RESTART sunt liniștitoare pentru supraviețuitorii hemoragiei cerebrale care au nevoie să ia medicamente antiplachetare pentru a preveni atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. Sunt dornic să investighez posibilitatea ca aceste medicamente să reducă la jumătate riscul ca hemoragia cerebrală să se întâmple din nou", afirmă profesorul Rustam Salman de la Universitatea din Edinburgh.
Studiul, finanțat de British Heart Foundation, este publicat în The Lancet și The Lancet Neurology. Rezultatele sunt prezentate la Conferința Europeană a Organizațiilor de AVC din Milano.
Cercetarea, AICI.
-
Pune câteva frunze de dafin în dulap. Te vei îndrăgosti de acest truc26.12.2025, 21:36
-
AVC este de la inimă: mit sau adevăr?26.12.2025, 18:27
-
De ce respirația miroase a gunoi după ce mănânci ceapă?26.12.2025, 17:54
-
3 alimente care chiar reduc balonarea26.12.2025, 17:01
-
Ceaiul care desfundă nasul instant26.12.2025, 15:50
Fluctuațiile tensiunii, impact grav asupra creierului
EXCLUSIV De ce tinerii ajung să aibă dislipidemie și cât de gravă poate fi. Dr. Monica Trofin Bănescu explică
EXCLUSIV Cea mai mare problemă cu care se confruntă medicii. Dr. Silviu Dumitrescu recunoaște: Să nu mai ascundem lucrurile
Trucul banal care scade rapid hipertensiunea arterială
Simptomul surprinzător al infarctului pe care majoritatea femeilor îl ignoră
Simptomul surprinzător al infarctului pe care majoritatea femeilor îl ignoră. Nu este vorba de durerea în piept.
Ghiduri noi pentru colesterol și prevenția bolilor cardiovasculare
99% dintre atacurile de cord și accidentele vasculare au legătură cu doar patru factori de risc
Periuța de dinți poate provoca infarct. Cum poate gura să îți omoare inima și să îți infecteze corpul
Deficitul de vitamina D crește riscul de infarct
Alimentele care îți afectează inima. Duc la insuficiență cardiacă
Alimentele care îți afectează inima. Duc la insuficiență cardiacă. Le consumi zilnic și cresc riscul de boli cardiace cu 46%.
Fluctuațiile de temperatură dimineața cresc riscul de infarct și AVC
Inima ta e în pericol și nici nu știi! Care este cea mai mare greșeală pe care o faci
Noua metodă de măsurare a tensiunii arteriale care ar putea salva mii de vieți
Valoarea pulsului care trebuie să te alarmeze. Medicii cardiologi avertizează: Suni la 112
Tratamentele naturiste, desființate de medici: Inima nu e tigaie murdară. Arterele nu sunt țevi de bucătărie
Avertisment privind atacurile de cord silențioase. Simptomele pot trece neobservate
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Proteina care distruge inima după infarct
Semnele hipertensiunii pe care le poți observa în ochi. Cum să îți reduci nivelul acesteia
EXCLUSIV Boala varicoasă, simptome și cauze. Semnul banal care trimite femeile la medic. Dr. Anca Chitic: Consecințele sunt grave
EXCLUSIV Infarctul, impact dramatic. Dr. Monica Trofin-Bănescu: Eveniment major cu conotație negativă
Ce se întâmplă când tensiunea arterială scade sub 120 mm Hg
EXCLUSIV Boala varicoasă, complicații. Dr. Anca Chitic: Potențial letal foarte mare
Tratamentul cardiac, revizuit. Ghidurile vechi au ignorat diferențele esențiale între țări și stiluri de viață
Milioane de cardiaci, tratați greșit. Alarmă de ultimă oră în cardiologie.
