Fluctuațiile tensiunii, impact grav asupra creierului

Un nou studiu condus de USC Leonard Davis School of Gerontology arată că nu doar valorile crescute ale tensiunii arteriale contează, ci și modul în care aceasta fluctuează de la o bătaie a inimii la alta. Chiar și în cazul persoanelor vârstnice cu tensiune controlată, variațiile bruște pot fi asociate cu micșorarea volumului cerebral și leziuni ale celulelor nervoase - semne timpurii ale neurodegenerării.

Legătura dintre tensiunea instabilă și riscul de Alzheimer

Publicat în Journal of Alzheimer’s Disease pe 17 octombrie, studiul a analizat așa-numita "instabilitate dinamică- a tensiunii arteriale - modificările de la o bătaie la alta, în doar câteva minute. Rezultatele au arătat că aceste oscilații sunt asociate cu pierderea de țesut cerebral în regiuni esențiale pentru memorie și cogniție, precum hipocampul și cortexul entorhinal.

"Descoperirile noastre arată că, chiar și atunci când media tensiunii este normală, instabilitatea de la o bătaie la alta poate stresa creierul. Aceste variații rapide sunt corelate cu aceleași modificări cerebrale observate în stadiile incipiente ale neurodegenerării", explică profesorul Daniel Nation, autor principal al studiului.

Dincolo de hipertensiune

Deși tensiunea arterială ridicată este de mult timp un factor de risc pentru demență, cercetătorii au vrut să afle ce se întâmplă atunci când valorile medii sunt normale, dar presiunea variază excesiv.

Ei au folosit două măsurători complementare:

• Average Real Variability (ARV) - măsoară cât de mult se schimbă tensiunea sistolică de la o bătaie la alta.
• Arterial Stiffness Index (ASI) - indică cât de rigide sau flexibile sunt arterele în fața acestor schimbări.

Împreună, aceste valori oferă o imagine clară a "instabilității dinamice- a tensiunii arteriale, un potențial marker al îmbătrânirii vasculare.

Cum s-a desfășurat studiul

Cercetarea a inclus 105 adulți cu vârste între 55 și 89 de ani, fără boli neurologice majore. În timpul unui RMN, tensiunea arterială a fost monitorizată continuu, bătaie cu bătaie, timp de șapte minute.

Rezultatele au arătat că persoanele cu ARV și ASI ridicate aveau:

• volume mai mici ale hipocampului și cortexului entorhinal, zone afectate devreme de boala Alzheimer;
• niveluri mai ridicate de neurofilament light (NfL) în sânge - un biomarker care indică deteriorarea celulelor nervoase.

Aceste corelații au rămas semnificative chiar și după ajustarea pentru vârstă, sex și media tensiunii arteriale.

De ce partea stângă a creierului este mai vulnerabilă

Cercetătorii au observat că schimbările cerebrale erau mai pronunțate în emisfera stângă - un model confirmat și de alte studii. Se presupune că diferențele anatomice ale vaselor de sânge sau cerințele energetice mai ridicate ale acestei zone ar putea explica sensibilitatea crescută la stresul vascular.

Implicații pentru prevenirea demenței

Rezultatele deschid o nouă perspectivă asupra modului în care sănătatea cardiovasculară influențează creierul.

"Ne-am concentrat mult timp pe scăderea valorilor medii ale tensiunii arteriale. Dar acest studiu sugerează că ar trebui să ne uităm și la stabilitatea tensiunii. Reducerea fluctuațiilor ar putea proteja creierul chiar și la persoanele cu valori normale", spune Trevor Lohman, profesor asistent la USC și coautor al studiului.

Cercetările viitoare vor analiza dacă medicația personalizată, exercițiile fizice sau reducerea stresului pot stabiliza tensiunea și încetini procesul de îmbătrânire cerebrală.

Inima și creierul, o conexiune vitală

Deși studiul este de tip transversal și nu poate dovedi cauzalitatea, mesajul este clar:
menținerea unei circulații stabile ar putea fi una dintre cele mai eficiente metode de a proteja creierul odată cu înaintarea în vârstă.

"Rezultatele noastre subliniază cât de strâns sunt conectate inima și creierul. Fluxul sanguin constant și sănătos ar putea fi cheia unui creier tânăr mai mult timp", conchide Lohman.