Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Pierderea auzului legate de vârstă au rate mai mari de declin cognitiv, arată ultimele cercetări. Acum, un studiu realizat de cercetătorii de la Colegiul Medicilor și Chirurgilor din Universitatea Columbia a descoperit că până și cea mai timpurie etapă a pierderii auzului - când auzul este încă considerat normal - este legată de declinul cognitiv.
Studiul a fost publicat în JAMA Otolaryngology-Head and Geck Surgery.
Pierderea auzului legată de vârstă este una dintre cele mai frecvente tulburări de sănătate ale îmbătrânirii, afectând două treimi din cei peste 70 de ani. Cu toate acestea, puțini adulți sunt testați pentru pierderea auzului și chiar mai puțini sunt tratați. Doar 14% dintre adulții cu pierderi de auz în Statele Unite poartă aparate auditive, tratamentul standard, potrivit Science Daily.
Deoarece studiile arată că persoanele cu pierderi de auz legate de vârstă au o probabilitate mai mare de a avea o cogniție afectată, se crede că pierderea auzului poate declanșa declin cognitiv.
Dar aceste studii au examinat doar persoanele diagnosticate cu pierderi de auz, ceea ce este definit ca fiind incapacitatea de a auzi sunete sub 25 de decibeli (dB).
"Medicii din acest domeniu au folosit 25 dB - precum zgomotul unei șoapte - pentru a defini granița dintre auzul normal și pierderea ușoară a auzului la adulți, dar acest nivel este arbitrar", spune Justin S. Golub, profesor asistent de chirurgie otolaringologie-cap și gât la Universitatea Columbia, Colegiul Medicilor și Chirurgilor din Columbia University și specialist în probleme de auz la Centrul Medical din Universitatea Columbia Irving și NewYork-Spitalul Presbiterian. „S-a presupus că deficiența cognitivă nu ar începe până când oamenii nu vor trece acest prag. Dar nimeni nu a verificat efectiv dacă acest lucru a fost adevărat”.
Cercetătorii au analizat datele de la 6.451 de adulți (vârsta medie de 59 de ani) care au fost înscriși în două studii epidemiologice diverse din punct de vedere etnic. Participanții au fost supuși unor teste auditive și cognitive ca parte a studiilor.
Golub și colegii săi au descoperit că pentru fiecare scădere de 10 dB a auzului a existat o scădere semnificativă a capacității cognitive, un model observat pe întregul spectru al auzului.
În mod surprinzător, cea mai mare scădere a capacității cognitive s-a produs la cei a căror auz a început să devină afectată, la doar 10 dB din marcajul perfect.
"Majoritatea persoanelor cu pierderi de auz cred că pot trăi bine, fără tratament și poate unii chiar pot", spune Golub. „Dar pierderea auzului nu este benignă. A fost legată de izolarea socială, depresia, declinul cognitiv și demența. Pierderea auzului trebuie tratată. Acest studiu sugerează că tratamentul, cucât este făcut mai devreme, cu atât este mai bine."
Studiul actual nu a analziat dacă pierderea auzului provoacă tulburări cognitive. Este posibil ca scăderea timpurie a performanței auditive și cognitive să fie legată de procesele comune legate de îmbătrânire, au remarcat cercetătorii.
„Dar este posibil și faptul că oamenii care nu aud bine tind să socializeze mai puțin și, ca urmare, au mai puține conversații stimulante. În mai mulți ani, acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra cogniției”, spune Golub. "Dacă este real, prevenirea sau tratarea pierderilor auditive ar putea reduce incidența demenței cu mai mult de 9%, potrivit unei analize recente publicate în The Lancet."
Un nou studiu, finanțat de Institutele Naționale de Sănătate, testează acum posibilitatea ca aparatele auditive să încetinească declinul cognitiv la persoanele în vârstă cu pierderi de auz legate de vârstă.
Sunt necesare mai multe studii înainte de a recomanda modificări ale categoriilor de pierderi de auz. „O posibilitate este introducerea oficială a unei noi categorii, cum ar fi pierderea auzului la frontiere, care variază între 16 și 25 dB de capacitate auditivă”, spune Golub.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.