Boala Parkinson, o afecțiune neurodegenerativă fără leac, reprezintă o provocare semnificativă pentru persoanele diagnosticate. Cu toate acestea, detectarea precoce joacă un rol semnificativ în gestionarea simptomelor și în menținerea calității vieții. Recunoașterea semnelor timpurii poate duce la intervenții la timp și la rezultate mai bune pentru pacienți.
Printre diferitele simptome asociate bolii Parkinson, unul care adesea este trecut cu vederea este pierderea mirosului. Cercetările recente realizate de Universitatea Auckland relevă o legătură anatomică între această pierdere a simțului mirosului și debutul bolii Parkinson. Potrivit profesorului asociat Maurice Curtis, "pierderea completă a mirosului sau scăderea acestuia precede adesea simptomele motorii obișnuite ale acestei boli neurodegenerative cu câțiva ani și are o prevalență de 90% în stadiile incipiente ale pacienților", potrivit Surrey Live.
Înțelegerea semnificației acestui simptom este esențială, deoarece poate servi ca semnal de alarmă timpurie care necesită investigații suplimentare.
Declinul funcției olfactive poate fi atribuit prezenței aglomerărilor de proteine alfa-sinucleină, care sunt adesea întâlnite la persoanele diagnosticate cu boala Parkinson. Aceste acumulări de proteine au fost identificate în bulbul olfactiv, regiunea creierului responsabilă de procesarea mirosurilor, precum și în tractul gastrointestinal.
Asociația Europeană Parkinson (EPDA) subliniază un studiu relevant care sugerează că aceste aglomerări ar putea să își aibă originea în bulbul olfactiv, înainte de a se răspândi în alte zone ale creierului. EPDA pune accent pe potențialul cercetătorilor de a dezvolta intervenții care să vizeze aceste aglomerări încă din fazele incipiente.
"Dacă această teorie se va dovedi corectă, cercetătorii ar putea fi capabili să identifice aglomerările și să le descompună înainte ca acestea să ajungă la creier și să provoace daune majore", arată EPDA.
Parkinson - FOTO: Freepik
Deși pierderea mirosului este un semn important, există și alte simptome mai larg recunoscute ale bolii Parkinson:
Tremor: Tremurături care încep de obicei la mână sau la braț, mai pronunțate atunci când membrul este în repaus.
Mișcări mai lente, care pot face sarcinile zilnice mai dificile și duc la un mers caracteristic, cu pași mici și șchiopătați.
Rigiditate: Tensiune și rigiditate musculară care îngreunează mișcarea și expresiile faciale, provocând adesea crampe dureroase.
Pe măsură ce boala Parkinson progresează, este din ce în ce mai important ca pacienții să urmeze un tratament continuu și să adopte schimbări în stilul de viață pentru a-și gestiona eficient simptomele.
Strategii pentru gestionarea simptomelor
Pentru a alina rigiditatea musculară, a îmbunătăți starea de spirit și a reduce stresul, profesioniștii din domeniul sănătății, inclusiv cei de la NHS, recomandă menținerea unui stil de viață activ. Activitatea fizică regulată poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării generale. De asemenea, o alimentație echilibrată este esențială pentru susținerea sănătății.
Măsurile preventive sunt, de asemenea, esențiale, iar NHS recomandă vaccinarea anuală împotriva gripei și o vaccinare unică împotriva pneumoniei pneumococice, care protejează împotriva infecțiilor grave, cum ar fi pneumonia pneumococică.
Pentru persoanele care trăiesc cu boala Parkinson, există o gamă largă de opțiuni de îngrijire disponibile pentru a le oferi sprijinul necesar. Diagnosticul timpuriu și gestionarea proactivă a bolii sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții și menținerea independenței cât mai mult timp posibil. Conștientizarea semnelor timpurii, în special a pierderii mirosului, poate deschide calea pentru intervenții la timp și pentru o abordare mai informată a îngrijirii.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.